You Are Here: Home » Social » Alcoolismul la adolescenţi: Efectul nociv al alcoolului asupra organismului tânăr este de câteva ori mai mare decât asupra celui matur

Alcoolismul la adolescenţi: Efectul nociv al alcoolului asupra organismului tânăr este de câteva ori mai mare decât asupra celui matur

  Organismul adolescentului conţine mai multă apă, ceea ce intensifică acţiunea dăunătoare a băuturilor spirtoase, dat fiind faptul că aceste substanţe au capacităţi nelimitate de a se dizolva în apă, a o absoarbe în cantităţi enorme, lipsind de ea ţesuturile organismului.

  Nu există nici un organ sau ţesut la care să nu se resimtă influenţa toxică a alcoolului. Nimerind în organism, băuturile spirtoase se scindează relativ încet în ficat. Numai la 10 la sută din alcool se elimină din organism în stare nemodificată.

  Acţiunea toxică a băuturilor spirtoase se reflectă, în primul rând, asupra sistemului nervos. Dacă vom considera conţinutul total de alcool în sânge drept 1,0, atunci în ficat el va fi de 1,45, iar în creier – de 1,75. Chiar unele cantităţi neînsemnate ale lui tulbură schimbul de substanţe din ţesutul nervos, îngreunează transmiterea impulsurilor nervoase. 

  La vârsta adolescentină, când sistemul cerebral este relativ sărac în fosfor şi bogat în apă, aflându-se în stadiul de perfecţionare structurală şi funcţională, alcoolul se dovedeşte a fi deosebit de periculos: chiar consumul lui de o singură dată tulbură procesul normal de dezvoltare a psihicului şi poate avea urmări dintre cele mai serioase.

Consumul repetat sau frecvent de băuturi alcoolice exercită o pustiire asupra psihicului adolescentului.  El devine „mărginit” din punct de vedere intelectual şi moral.

  A doua ţintă a alcoolului este ficatul. Băutura spirtoasă efectuează schimbările grăsoase în celulele ficatului, pe urmă ele se necrozează, iar apoi se transformă în ţesut conjunctiv. Adică se dezvoltă ciroza ficatului.

  Cu cât organismul e mai tânăr, cu atât mai dăunătoare este acţiunea alcoolului asupra lui. S-a stabilit că la adolescenţi consumul de băuturi spirtoase tari provoacă alcoolismul cu mult mai devreme decât la adulți, boala având un caracter deosebit de grav.

  Consumul de alcool la vârsta tânără contribuie la apariţia şi manifestarea pronunţată a unor astfel de trăsături de caracter ca iritabilitatea, agresivitatea, nesociabilitatea, înstrăinarea.

  Formarea alcoolismului la adolescenţi depinde în mare măsură de faptul la ce vârstă s-a produs familiarizarea cu băuturile spirtoase. Cu cât copilul a descoperit mai devreme alcoolul, iar mai apoi a început să-l folosească şi sistematic, cu atât e mai scurtă perioada de formare a bolii alcoolice.

  Începutul acestei maladii la tineri apare acum după prima familiarizare cu băuturile spirtoase, care de obicei se produce la 10-12 ani în prezenţa părinţilor la mese de sărbătoare. La vârsta de 13-14 ani, consumul de alcool este în legătură cu anumite evenimente (terminarea şcolii, petrecerea în armată a camarazilor mai mari, sărbătorirea zilelor de naştere ş.a.m.d.), el are un conţinut psihologic, simbolizând maturizarea şi independenţa.

Tinerii care consumă episodic băuturi alcoolice acumulează destul de repede experienţă în domeniul dat

  La aceasta contribuie în mare măsură faptul că ei beau în companie şi consumul alcoolului este însoţit neapărat de un schimb reciproc de „experienţă”, iar mai târziu – de formarea unei dependenţe patologico-psihologice cu caracter de grup.

  Cu timpul, apar tot mai multe prilejuri de a consuma alcool. Se bea din „neavând ce face”, „pentru a săvârşi ceva vesel”, „pentru curaj” înainte de dansuri…

  Rezistenţa adolescenţilor la acţiunea alcoolului la început e mica (75-100 ml de rachiu).Trebuie să se ştie că cu cât e mai redusă vârsta la care a avut loc prima îmbătare, cu atât e mai mica şi rezistenţa.

  În cazul în care adolescentul bea de 2-3 ori pe lună, rezistenţa lui la acţiunea alcoolului începe să crească. Pe lângă rezistenţa biologică, sporeşte şi rezistenţa „socială” faţă de alcool: stilul de viaţă acceptat în compania care bea este considerat ca ceva firesc şi normal. Din acest moment, consumul de alcool devine regulat (2-3 ori pe săptămână). O normă de comportament se consideră a lua câteva pahare înainte de dansuri, în zilele de odihnă, după ridicarea salariului, la întâlnirea cu prietenii etc.  

  Astfel de adolescenţi îşi întrerup uşor şi fără regret studiile, sunt nevoiţi să-şi schimbe locul de muncă. Ei pierd nu numai precizia în cheltuielile de orientare profesională, dar şi tendinţa spre activitatea de muncă. Sfera vieţii sociale active se limitează la problemele companiei „alcoolice”, în care poţi întâlni persoane condamnate anterior, care sunt luate în evidenţă de comisiile pentru minori.

  Odată cu mărirea rezistenţei faţă de alcool până la nivelul de 4-5 ori pe lună, slăbesc mecanismele biologice de apărare: nu mai apare dezgustul în cazuri de supradozare, dispare reflexul de vomitare…

  Consumul de alcool devine un atribut necesar al petrecerii timpului liber, spectrul motivelor şi prilejurilor de a bea se lărgeşte. În prim–plan apar asemenea motive: „beau pentru  a-mi face dispoziţie”, „pentru a mă înveseli”, „e plăcut să bei” şi altele. Consumul de alcool devine un scop în sine care determină comportamentul. Se schimbă întreaga ierarhie de motive şi valori personale.

  Odată cu începerea intoxicaţiei cu alcool, se dezvoltă rapid aşa-numita astenie psihică, ce se caracterizează prin oboseală sporită, lipsa de interes faţă de cele întâmplate în jur.

  Pentru a scăpa de aceste senzaţii, pentru a „se înviora”, „a-şi reveni”, adolescenţii beau ceai tare, cafea, fac duş rece etc. Independent sau sfătuiţi de cei mai mari, ei  descoperă că prin doze mici de alcool se poate scăpa pentru un timp de senzaţiile neplăcute de intoxicaţie cu alcool (starea de mahmureală).

  În etapa tabloului desfăşurat al abuzului de alcool se observă diverse tulburări, cu precădere, ale sferei emoţionale şi celei volitive. În primul rând, apare brutalitatea, caracterul exploziv, nepăsarea, lipsa de iniţiativă. Tinerii devin insensibili faţă de cei din jur şi cei apropiaţi, uneori chiar cruzi, în relaţiile cu prietenii de mai înainte sunt făţarnici, reci, inclusiv neîncrezători. Adesea manifestă          „multă grijă” faţă de beţivi şi se împrietenesc repede cu aceştia.

  Rezumând cele expuse, putem trage concluzia că consumul frecvent de alcool este unul dintre cei mai serioşi factori de risc sub aspectul sănătăţii publice şi morale a tineretului.

  Cazurile dese ale consumului de băuturi spirtoase în rândurile adolescenţilor, familiarizarea timpurie a unora dintre ei cu alcoolul este un prilej de îngrijorare serioasă şi de alarmare pentru întreaga noastră societate.

                                                                           Mihai RACU, medic narcolog,

Victoria ROTARI, psiholog

About The Author

Number of Entries : 1693

Leave a Comment

Arhiva Gazeta de SUD




Scroll to top