Combaterea a rabiei

Combaterea a rabiei

Rabia, Ziua mondială de combatere a căreia se marchează anual la 28 septembrie, este o boală zoonotică, transmisă de la animale bolnave la oameni. Provoacă inflamații progresive și fatale ale creierului și măduvei spinării și de cele mai multe ori – decesul. Transmiterea are loc prin expunerea la saliva infecțioasă, mai ales prin mușcături și zgârieturi de animale infectate.

Perioada de incubaţie medie e de 15 zile, dar poate varia de la 8 zile până la 2 ani. Boala începe cu senzaţii de dureri, prurit, furnicături în locul muşcăturii, dureri de cap, excitabilitate, insomnie, uneori tristeţe, lipsa poftei de mâncare, vărsături, halucinaţii, febră, frică de apă, lumină.
Atenționăm că, odată cu apariția simptomelor, boala devine fatală atât pentru animale, cât și pentru oameni. Sursele de infecţie sunt câinii vagabonzi, vulpile, dihorii, jderii, liliecii, precum și animalele mușcate; chiar și oamenii mușcați devin turbați (!).
Situaţia epizootologică şi epidemiologică la rabie este încordată, fiind cauzată, în mare măsură, de neefectuarea activităţilor de diminuare a numărului de vulpi şi de câini fără stăpân. În 2019, rabia a fost diagnosticată la 95 de animale în 29 de raioane: Glodeni – 9, Căușeni, Ștefan Vodă – câte 7, Nisporeni, Fălești – câte 6, Rezina, Sângerei – câte 5, Hâncești, Ungheni, mun. Chișinău și Grigoriopol – câte 4, Anenii Noi, Râșcani, Florești, Strășeni, Camenca, Slobozia – câte 3. Totodată, în luna iulie anul trecut a fost înregistrat un caz de rabie umană la un copil de 11 ani din Chișinău, care s-a soldat cu decesul acestuia. Din 2001 până acum, au fost înregistrate trei cazuri de rabie umană (în 2003, 2016 și 2019), toate fiind urmare a adresării tardive la medic a persoanelor lezate de animale.
De la începutul anului curent, în raionul Cantemir au fost agresate 55 de persoane, dintre care doar 53 s-au vaccinat.
Cât privește acordarea asistenţei antirabice în țara noastră, aceasta e asigurată prin acordarea de medicii chirurgi și traumatologi. Anual, în instituţiile medicale se adresează 4500-5000 de persoane afectate de diferite categorii de animale. În context, menţionăm că graţie adresării precoce după asistenţa antirabică şi oferirii tratamentului curativ-profilactic (vaccin și imunoglobulină), apariţia rabiei este anual prevenită la 120-200 de persoane agresate de diverse animale cu diagnosticul confirmat de rabie.
Măsurile de profilaxie a bolii sunt următoarele: e necesar ca ministerele, structurile abilitate (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Moldsilva, Asociația vânătorilor și pescarilor), de comun acord cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, să întreprindă activităţi de diminuare a numărului excesiv de vulpi – sursa principală de menţinere şi răspândire a virusului rabic, precum și a animalelor fără stăpân (câini, pisici), care prezintă surse intermediare de transmitere a infecţiei; continuarea imunizării anuale contra rabiei a câinilor şi pisicilor ce se află în posesia populaţiei, organizaţiilor, instituţiilor; propagarea largă a măsurilor de comportament personal pentru prevenirea îmbolnăvirilor umane de rabie, printre care: vaccinarea contra rabiei a animalelor de companie – pentru a păstra în siguranță propria viață și a persoanelor din jur; asigurarea pazei animalelor domestice ce păşunează în fâșii forestiere, margini de păduri, unde pot fi atacate de animale sălbatice bolnave de rabie; instruirea copiilor referitor la comportamentul cu animalele necunoscute, evitând atingerea lor, chiar dacă acestea par a fi sănătoase; solicitarea ajutorului din partea unui specialist veterinar în cazul animalului agresat de un alt animal și evitarea acordării ajutorului de sine stătător; consultarea medicului veterinar în cazul apariției unor simptome de boală la animal; evitarea contactului cu animalul bolnav; raportarea la specialistul din cadrul subdiviziunii teritoriale pentru siguranţa alimentelor, în cazul observării comportamentului neobișnuit, anormal (inhibat sau agresiv) al unui animal (cu stăpân sau fără); evitarea prinsului în capcane a animalelor de pradă.
În cazul agresării de către un animal, de orice categorie ar fi, este necesar de a asigura rapid lavajul abundent cu apă și săpun sau detergent al leziunii timp de câteva minute (15 min.); a trata marginile rănii cu soluții de alcool etilic de 70% sau iod de 5%; evitarea acoperirii plăgii cu bandaje sau pansamente; a se adresa la cea mai apropiată instituție medicală (în cazul imposibilității de a efectua de sine stătător procedurile mai sus menționate), iar după acordarea asistenței medicale primare, tratarea leziunii și îndreptarea la instituția responsabilă de acordare a asistenței antirabice specializate pentru a primi, la necesitate, tratamentul curativ-profilactic antirabic.
Este foarte important de menționat: se recomandă de a stabili stăpânul animalului ce a provocat mușcătura (adresa, numărul de telefon) și comunicarea informației lucrătorilor medicali ai instituției responsabile de acordare a asistenței antirabice. În baza acestor date, se va asigura supravegherea veterinară a animalului respectiv și se va decide cursul de tratament curativ-profilactic.

Dumitru VRABIE,
medic-epidemiolog,coordonator, CSP Cahul,
raionul Cantemir

You May Have Missed