Consecințele nefaste ale secetei și pandemiei

Consecințele nefaste ale secetei și pandemiei

Lipsa precipitațiilor din toamna lui 2019, din iarna și primăvara anului curent, alți factori au consecințe grave pentru sectorul agrar al țării: specialiștii în domeniu afirmă că recolta de culturi cerealiere se va diminua cu 50%-70% la hectar.

În situația dată, unele suprafețe au fost însămânțate din nou, dar riscul este destul de mare. Pagube importante au cauzat înghețuri în primăvară în pomicultură și viticultură, temperaturile joase din aprilie-mai au distrus recoltele de prune, migdale, cireșe, cu până la 30-60%. Producătorii agricoli din raionul Cantemir declară că se așteaptă vremuri dificile pentru complexul agroindustrial, iar fără un suport financiar din partea statului, sectorul agrar nu va rezista presiunii climatice și economice. Ei constată, cu regret, că, mai pretutindeni, cantitatea de umiditate din sol nu permite să fie însămânțate din nou terenurile cu culturi compromise. Mai mult, din recolta anului curent va fi riscant de produs material semincer, boabele obținute nu vor fi de calitatea necesară pentru a putea fi semănate ulterior.
Este cunoscut faptul că țara noastră e predispusă în particular hazardurilor naturale datorită unei combinaţii specifice dintre amplasarea geografică, practicile inadecvate de cultivare a solului şi schimbările climatice. Mai mult, din cauza nivelului înalt de sărăcie în zonele rurale, a vulnerabilităţii agriculturii, a măsurilor inadecvate de reducere a riscurilor, impactul hazardurilor naturale asupra economiei este deosebit de grav. Cu atât mai mult, în condițiile anului curent, când pandemia COVID-19 și seceta au multiplicat și agravat aceste probleme. Tot mai mulți producători agricoli afirmă că vor înregistra pierderi din cauza condițiilor climaterice complicate, dar și a carantinei, instituirii situației excepționale pe o perioadă de două luni. Pomicultorii și viticultorii declară că nu pot găsi brațe de muncă pentru lucrările de îngrijire a plantațiilor, antreprenorii care cultivă legume ori alte culturi în sere vorbesc despre compromiterea întregului sezon, or, închiderea piețelor pentru 60 de zile, în principal, a celor agricole, a dat peste cap procesul de păstrare, distribuire și livrare a producției crescute.
Apare fireasca întrebare: cum va depăși, în aceste condiții, sectorul agroalimentar din raion efectele negative ale secetei și ale pandemiei COVID-19? O rază de lumină și speranță ne-a dat, acum câteva săptămâni, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, care a discutat pe această temă cu reprezentantul la Chișinău al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), din care reiese că unica soluție este conjugarea eforturilor comune pentru a face față provocărilor actuale din agricultură, ca urmare a problemelor cauzate de pandemia COVID-19 și de secetă, asocierea agricultorilor și gestionarea rațională a rezervelor de care dispunem.
Noi, agricultorii, mai contăm și pe promisiunea făcută de FAO, de a acorda asistență Republicii Moldova, inclusiv în monitorizarea și analiza consecințelor COVID-19 în agricultură și alimentație, mobilizarea resurselor necesare pentru depășirea acestora. FAO este dispusă să ajute și la estimarea efectelor lipsei de precipitații asupra recoltei cerealelor de toamnă și a problemelor din sezonul agricol actual. Conform prognozelor, din cauza secetei, recolta de cereale ar putea fi compromisă în proporție de 50-70%. FAO a anunțat că va întreprinde mai multe măsuri de asistență pentru țara noastră, vor fi estimate efectele lipsei de precipitații asupra recoltei cerealelor de toamnă și a problemelor din sectorul agrar în ansamblu. Într-o situație destul de dificilă s-au pomenit în condițiile actuale fermierii mici și mijlocii, care, din cauza perturbărilor în comerț și consum, s-au pomenit față-n față cu vechea problemă de comercializare a produselor. Din același motiv, are de suferit inclusiv sectorul vitivinicol, de importanță strategică pentru țara noastră.
Cu regret, nu este mai bună nici situația creată pe plantațiile viticole de care dispune gospodăria țărănească, pe care o conduc deja de două decenii și care, trebuie să spun, în ultimii ani este una profitabilă. Astfel, în anul trecut am reușit să cultivăm și să livrăm producție de calitate, circa 22 de tone de struguri de soiul Moldova. Cu părere de rău, în condițiile anului curent, situația previzibilă se conturează cam sumbră: iarna relativ caldă, fără zăpadă, lipsa precipitațiilor în lunile de primăvară au redus considerabil pronosticurile optimiste, schițate din toamnă. Oricum, rămânem pe poziția fermă că nu vom ceda, vom mobiliza toate eforturile, rezervele, vom organiza tratarea la timp a plantațiilor contra bolilor și vătămătorilor, lupta cu buruienile, îngrijirea viei, pentru a avea parte de o recoltă cât de cât pe potriva așteptărilor vinificatorilor. Ziceam de planuri și obiective: vinificatorii moldoveni sunt în așteptarea lansării platformei digitale „WINET-Comerț și Inovație în Industria Vinului”, lansat în august 2019, care vizează câteva zeci de companii vinicole din țări din jurul Mării Negre – Republica Moldova, România și Bulgaria. Scopul acesteia este nu doar promovarea sectorului vinicol din cele trei țări, dar și lansarea componentei de e-trade, care va permite comercializarea produselor vinicole online și la nivel global. Proiectul e destul de promițător, or, el își dorește să-i aducă împreună pe vinificatorii moldoveni, români și bulgari, a cunoaște mai bine piața externă, a stabili noi legături…
Cu referire la situația per ansamblu în raionul Cantemir, pot spune că starea de lucruri este cam aceeași în majoritatea localităților. Actualmente, raionul dispune de 3678 ha de grădini, gospodăriile țărănești au în gestiune 5404 ha, suprafețele însămânțate alcătuiesc 34.923 ha și pârloagă – 1308 ha. Plantațiile multianuale se întind pe 7907 ha, inclusiv livezi 1805 ha (sunt lucrate 1299 ha, dintre care pe rod – 1211 ha), viță de vie 5780 ha (se lucrează 3840 ha, inclusiv, 3719 ha pe rod); plantațiile nucifere – 211 ha, arbuști fructiferi – 79 ha, pășuni – 11.408 hectare. Structura semănăturilor pentru recolta anului 2020 se prezintă astfel: total însămânțate – 34.245 ha, inclusiv cerealiere din prima grupă -11.447 ha, culturi de primăvară – 21.798 ha.
Până la ora actuală, starea podgoriilor este, în linii mari, satisfăcătoare. Ceva mai dificilă este situația în ceea ce privește cerealele din prima grupă, care, în lipsa precipitațiilor, înregistrează o dezvoltare slabă. Și mai complicat e cu porumbul, floarea-soarelui etc. Apropo, agricultorii cantemireni practică, în ultimii ani, nu doar cultivarea grâului și a orzului de toamnă, mazării și rapiței, dar și a orzului de primăvară, a cartofului, bostănoaselor, legumelor de câmp ș.a., toate aceste culturi necesitând anumite condiții climaterice satisfăcătoare, care, din păcate, lipsesc cu precădere în anul curent.
Aș vrea să închei pe un ton optimist, cu un aforism la care țin mult: oamenii care luptă pot și pierde; acei care nu luptă, au pierdut deja!
Vladimir BERLINSCHI,
lider de gospodărie țărănească din comuna Antonești,
speciali
st principal în Direcția agricolă Cantemir

You May Have Missed