Mărțișoare, mărțișoare, vestitori de primăvară

Programul Festivalului raional al Mărțișorului la Cantemir este și în acest an destul de variat și consistent: în prima zi de primăvară, la Casa de Cultură „Nicolae Sulac”, evenimentul a demarat, pe scenă, cu un spectacol al formațiilor artistice „Doina Prutului”, „Mierla Prutului” din Cantemir, „Mocăncuța” și „Șoimii Neamului” (Cociulia), iar în holul căminului cultural spectatorii au admirat expoziția Centrului de artizanat din Ciobalaccia.

Pe parcursul săptămânii, la Cantemir au susținut concerte formațiile „Plăieșii” din Chișinău, „Nemuritorii” din România, precum și interpreții Lenuța Gheorghiță, Gheorghe Țopa și Viorel Mahu.
Cantemirenii au avut parte și de manifestări cultural-artistice – serata de odihnă Femeia – taina primăverii, cu participarea formației de estradă „Busuioc”, evoluarea colectivelor folclorice „Pe aripile vântului”, „Izvorce” (Ciobalaccia), „Ciobănaș”, Cantemir, „Văglence”, Plopi, „Șoimii neamului”, Cociulia, și „Glia” din Hănăseni; spectacolul susținut la Cociulia de colectivele „Alăuta” și „Mierla Prutului”.
La 1 martie, în cadrul Festivalului Internațional Mărțișor 2020, ajuns la cea de-a 54-a ediție, pe scena Casei de cultură din centrul raional au evoluat colectivele „Soacrele” și „Sălcioara” (Ciobalaccia), „La stână” (Cârpești), „Melancolie” (Vișniovca), „Semănătorii” și „Mocăncuța” (Cociulia), „Palace”, Stoenești.
În fiecare an, la 1 martie, în Republica Moldova, România, Bulgaria, Macedonia de Nord și alte câteva țări balcanice este sărbătorit Mărţişorul, tradiţie străveche, care semnifică sosirea primăverii. Cu aceasta ocazie, doamnelor si domnişoarelor le sunt oferite mărţişoare, simbol al binelui şi bunăstării. Tradiţiile legate de Mărţişor sunt vechi de peste 8.000 de ani, istoria acestora datând încă de pe vremea tracilor. Legenda spune că femeile purtau pe vremea aceea monede sau pietricele la care exista obiceiul de a adăuga fire de lână roşie şi albă.
Text și imagine:
Ion DOMENCO