Cultural

Personalități ale culturii românești devotate cauzei lui Nicolae Iorga

6 Mins read

Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, judeţul Prahova, România, mai multe decenii la rând adună în luna august românii de pretutindeni. Ei vin aici pentru a-şi împărtăşi unii altora din experienţa evenimentelor şi a succeselor ce s-au produs în viaţa politică, economică şi socială a întregului neam românesc.

Universitatea a fost fondată de către marele savant Nicolae Iorga cu scopul de a menţine viu idealul naţional. Aici sunt abordate probleme privind istoria şi literatura poporului român, cultivarea limbii. La acest templu al culturii am avut onoarea să vin, pentru prima dată, în anul 2005, în calitate de cursantă.
Pe parcursul acestor ani, am avut fericita ocazie să ascult un număr impunător de lecţii cu tematică istorică de importanţă majoră. Despre aceasta am publicat zeci de articole atât în presa din Republica Moldova, cât şi în cea din România.
Alături de alţi cursanţi, veniţi din toate colţurile Țării, dar şi din străinătate, am participat la lansări de carte, expoziţii, concerte, prelegeri, mese rotunde. În cadrul Universităţii mi-am făcut mulţi prieteni care sunt adevăraţi patrioţi, promotori consecvenți a tot ce este românesc. Am hotărât să scriu despre ei, deoarece aportul lor la promovarea românismului este considerabil. Ei sunt asemeni eroilor naţionali, cum ar fi Inochentie Micu, Eftimie Murgu, Simion Bârnuţiu, Timotei Cipariu, fraţii Hurmuzachi ş. a.
Protagoniştii acestui articol vor fi doi oameni de cultură, care îşi iubesc nespus ţara. Este vorba despre distinsa poetă, publicistă şi om de cultură Dunia Pălăngeanu din cetatea de pe Dunăre, Giurgiu, şi, respectiv, jurnalistul, publicistul şi artistul fotograf Andrei Viziru.
Pe distinsa poetă Dunia Pălăngeanu, am cunoscut-o în anul 2005, la Vălenii de Munte. Din prima clipă, între noi s-a creat o legătură bazată pe încredere, spirituală şi sinceră. Ambele aveam aceleaşi idealuri – promovarea activă a valorilor naţionale. Colaborarea noastră a început cu schimb de informaţii, materiale, vizite etc. Timp de două decenii, graţie Dunei Pălăngeanu, spre Republica Moldova au trecut Prutul sute de volume de carte şi reviste. În aceşti ani, i-am urmărit atentă activitatea şi am descoperit o personalitate cu un bagaj spiritual şi informaţional de înaltă verticalitate. Dna Pălăngeanu este un manager neobosit, care depune în tot ceea ce face mult suflet, dăruire şi responsabilitate. Universitatea Populară „N. Iorga” are în persoana Dunei Pălăngeanu un izvor nesecat de informare pentru masele populare. Poeta cântă în versuri viaţa lui Nicolae Iorga, dedică ode ţării, României de la Nistru până la Tisa, deplânge în versuri soarta omului, a pământurilor înstrăinate – Bucovina de Nord şi Basarabia. În revista de istorie, literatură şi educaţie artistică „Valahia” sunt inserate articole de presă în care este descrisă, cu lux de amănunte, fiecare zi din activitatea cursurilor şi nu este uitată nici o personalitate.
Pagini aparte sunt dedicate Basarabiei, iar confraţii de condei din Republica Moldova sunt găzduiţi de revista „Valahia” cu poezii, pamflete, proză şi publicistică. În toată această activitate se simte o mare dragoste de ţară şi de tot ce este românesc. Poeta, prin întreaga-i fiinţă, îşi doreşte ca hotarul de la Prut să nu mai existe într-o bună zi.
S-au scurs trei decenii de când am scăpat de comunism. Românii, care sunt adevăraţi patrioţi, cunoscători de tradiţii şi istorie, în aceşti ani luptă cot la cot pentru înfăptuirea reîntregirii ţării. În 2018 s-au împlinit 100 de ani de la înfăptuirea Marii Unirii. Pentru a-şi aduce contribuţia la acest important jubileu, distinsa poetă Dunia Pălăngeanu a trecut Prutul cu un grup de scriitori, poeţi, jurnalişti, profesori, bibliotecari etc. şi, sub egida centenarului Unirii, am desfăşurat un eveniment cultural intitulat „Poduri de dor Giurgiu – Chişinău”. Această frumoasă sărbătoare s-a desfăşurat în incinta Bibliotecii municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău, în ziua de 10 iunie 2018.
Doamne, câtă căldură, emoţii, bucurie am avut din clipa întâlnirii şi până la momentul despărţirii. Aproape cinci ore a durat evenimentul. Sala mare, somptuoasă a bibliotecii, aflată pe bd. Ştefan cel Mare, faţă în faţă cu monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, parcă era în acea zi binecuvântată de îngeri şi domnitorii patrioţi, plecaţi în nemurire. S-au rostit alocuţiuni, recitaluri de poezii, s-au interpretat cântece patriotice. Lumea prezentă în sală era îmbrăcată în costume naţionale, aveau prinse în păr, în piept panglici tricolore. Era o adevărată sărbătoare naţională. Şi aici e cazul să spun că, timp de o lună, am dus tratative de organizare a evenimentului cu stimata poetă Dunia Pălăngeanu. În această perioadă, am înţeles că această femeie, soţie, mamă, bunică, poetă şi publicistă este un adevărat ambasador al culturii. I-am simţit caracterul, mâna hotărâtă, vocea fermă, care ştie ce doreşte şi cu ce rezultate trebuie să se încununeze un asemenea eveniment. Ce păcat, mi-a zis, că în rândurile noastre asemenea personalităţi cu mare responsabilitate, verticalitate şi dăruire sunt atât de rare.
În ianuarie 2019, când s-au împlinit 160 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească – act important realizat prin alegerea simultană a lui Alexandru Ioan Cuza în calitate de domnitor –, am fost invitată de către doamna Pălăngeanu la Giurgiu. Veneam spre Giurgiu pe aripi de vânt. Mă atrăgea acest oraş-cetate, descris în istorie ca trecut prin sute, mii de evenimente. Şi din nou această colegă, cu inimă mare, cu suflet cald şi neobosit le-a organizat pe toate aşa de parcă venise în ospeţie un mare demnitar. Marea Unire a fost marcată la Giurgiu printr-un program amplu, cu genericul „Unire în file de istorie şi literatură”. Evenimentul s-a desfăşurat pe parcursul mai multor zile. Şi din nou – întâlniri, cunoştinţe, prezentări, recitaluri, comunicări şi toate dedicate, dragi cititori, nu nouă, celor care am participat şi organizat evenimentul, ci totul pentru tânăra generaţie prezentă în sală, pentru istoria noastră de a se completa cu noi pagini frumoase, să ştie duşmanii şi peste alte sute de ani că românii sunt un popor unit, în ciuda celor care ne-au răstignit ţara, împărţind pământuri.
În luna august 2019, ne-am întâlnit din nou la Vălenii de Munte. Noi, basarabenii, veniţi mai mult în calitate de ascultători, ne ţineam modeşti unul lângă altul. Şi iarăşi colega şi prietena noastră Dunia Pălăngeanu, cu durere şi tristeţe în voce şi în privire, a zis: „Voi aveţi atâtea a spune, aveţi atâtea cunoştinţe, ar fi bine să vă prezentaţi”. A organizat un stand de prezentare în foaierul Centrului Cultural pentru revista „Valahia” cu cărţile scriitorilor giurgiuveni şi, cu o bunătate deosebită, a propus scriitorilor din Basarabia să se alăture expoziţiei.
De câţiva ani la rând, intervine cu rugămintea pe lângă prof. dr. Alexandru I. Bodulescu de a ceda un spaţiu din alocuţiunea sa fraţilor din Basarabia, pentru a prezenta propria creaţie.
Aş continua şirul de importante momente, izvorâte din sugestiile Dunei Pălăngeanu. Fiţi de acord, lumea astăzi s-a învăţat să promoveze cu mare sârguinţă viciile, iar virtuţile tot mai des rămân în umbră. Am considerat să scriu aceste rânduri despre colega şi prietena de peste Prut, Dunia Pălăngeanu, deoarece mulţi admiratori ai creaţiei sale doresc s-o facă, dar, pesemne, nu le ajunge timp. Mai ales sutele de copii care au trecut şcoala dumneaei, susţinuţi la festivaluri, concursuri, promovaţi în presă, apoi ghidați spre editarea primelor volume de carte.
Doamna Dunia Pălăngeanu este o poetă împlinită. Activitatea dumneaei este vastă, fiind membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP), a Societăţii Scriitorilor din România (SSR) şi a Uniunii Scriitorilor de Limba Română, este consilier local în Consiliul Local al Seniorilor – Primăria Municipiului Giurgiu. A fost director al Casei de Cultură „Ion Vinea” şi al Universităţii Populare din Giurgiu. Este preşedinte al Asociaţiei culturale şi de tineret „Ion Vinea”, preşedinte al Cenaclului literar „Luceafărul”, coordonator al Cenaclului literar-artistic pentru copii şi tineret „Aldebaran” din Giurgiu etc. Este participantă la un număr mare de concursuri literare, iar rezultatul – un număr tot atât de mare de premii, distincţii şi medalii.
A publicat mai multe cărți, antologii, albume de literatură şi artă vizuală, în calitate de coordonator de proiect literar, autor etc.
Ca om de cultură, a fost iniţiatoare şi partener la diferite simpozioane, evenimente cultural-artistice, literare, sportive, expoziţii, târguri de carte, tabere de creaţii, cenacluri literare etc.
Universitatea Populară „Nicolae Iorga” are în fiecare an cursanţi demni de învăţăturile marelui savant, destoinici de toată admiraţia şi preţuirea. Distinsa poetă Dunia Pălăngeanu, cu demnitate neobosită, promovează în toată ţara‚ „de la Nistru până la Tisa” cauza marelui cărturar, care este vie.
Universitatea „Nicolae Iorga” este ca o făclie pentru românii din toate spaţiile româneşti, a fost şi rămâne un simbol al unităţii românilor.
Îţi mulţumesc, dragă colegă, pentru colaborare fructuoasă şi prietenie.

Veronica PÂRLEA-CONOVALI,
scriitoare, membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti sin România

 
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele noutăți!