CimişliaSocial

Comemorarea martirului Valeriu Gafencu, „Sfântul închisorilor”

4 Mins read

Cu ocazia împlinirii a 68 de ani din ziua morţii Sfântului închisorilor, cum mai este numit Valeriu Gafencu, Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din oraşul Cimişlia, care-i poartă numele, a organizat o amplă manifestare de comemorare a acestuia.

Evenimentul a debutat, marţi, 18 februarie curent, cu o slujbă de pomenire a lui Valeriu Gafencu, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu Ioan Jelihovschi, parohul Bisericii ortodoxe „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din oraşul Cimişlia.

Cine şi de ce a fost numit Sfântul închisorilor?
Valeriu Gafencu s-a născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sângerei din judeţul Bălţi, Basarabia.
A fost unul dintre tinerii care au murit în temniţele regimului comunist din România, fiind numit de Nicolae Steinhardt drept Sfântul închisorilor.
Tatăl său, Vasile Gafencu, a fost deputat în Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti, adunarea reprezentativă care a votat în 1918 Unirea fostei Basarabii ţariste cu Patria–Mamă, România.
După ocuparea Basarabiei de către bolşevici, în iunie 1940, Vasile Gafencu a fost deportat în Siberia şi a murit la scurt timp după aceea.
Lui Valeriu îi revine aşadar sarcina de a se îngriji de restul familiei, mama şi cele trei surori. În toamna anului 1941, când a fost arestat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, tânărul avea doar 20 de anii. Era student în anul doi al Facultăţii de Drept şi Filosofie din Iaşi.
Pledoarie inutilă, fiindcă, la acea perioadă, dictatura lui Antonescu nu vedea cu ochi buni Mişcarea legionară care, prin activismul naţionalist–creştin, lupta împotriva comunismului bolşevic ce ameninţa România.
Valeriu Gafencu a ajuns la Târgul Ocnei în decembrie 1949, după ce a trecut prin puşcăriile de la Aiud (întemniţat de regimul dictatorial antonescian, între 1941-1944) şi de la Piteşti.
Din cauza torturilor şi regimului bestial din temniţele comuniste, tânărul a ajuns la sanatoriul-închisoare de la Târgul Ocnei într-o stare atât de gravă, încât supravieţuirea sa timp de doi ani poate fi considerată drept o minune.
Preţul rezistenţei sale morale şi spirituale în faţa regimului comunist de la Piteşti a fost unul care i-a distrus definitiv sănătatea. Tuberculoza pulmonară, osoasă şi ganglionară, reumatismul, lipsa hranei necesare i-au ruinat trupul.
Chipul său însă, straniu, era scăldat într-o lumină nepământeană, asupra căreia depun mărturie mulţi dintre cei care au avut privilegiul de a-i fi în preajmă în ultima parte a vieţii sale. Sufletul şi mintea sa nu se despărţeau defel de rugăciune.
Cu numeroase plăgi tuberculoase pe trup, Gafencu şi-a aşteptat moartea cu o seninătate care i-a înmuiat până şi pe gardienii-călăi. Trupul său se făcuse cu adevărat lăcaş al Duhului Sfânt. Pentru credinţa sa, Valeriu a fost învrednicit de Dumnezeu să-şi cunoască ziua morţii.
Pe 2 februarie 1952, el şi-a rugat camarazii să-i procure o lumânare şi o cămaşă albă, pe care să i le pregătească pentru ziua de 18 februarie a aceluiaşi an. A mai cerut ca o cruciuliţă (pe care, se pare, că o avea de la logodnica sa) să-i fie pusă în gură, pe partea dreaptă, spre a fi recunoscut la o eventuală dezgropare.
La 18 februarie, între orele 14.00 şi 15.00, Valeriu Gafencu , după momente de rugăciune incandescentă, a rostit ultimele cuvinte devenite aforism: „Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul şi ia-mi libertatea care-mi robeşte sufletul”.

Prezentarea activităţii Asociaţiei
În continuare, preotul Ioan Jelihovschi, care este şi preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi „Valeriu Gafencu” din oraşul Cimişlia, a povestit despre activităţile acesteia. În cei opt ani de la înfiinţare, organizaţia are la activ multe fapte frumoase: lecţii de catehizare pentru doritorii de a cunoaşte credinţa ortodoxă; acte de caritate pentru persoanele defavorizate; pelerinaje la Muntele Athos şi la Mănăstirea Căpriana; marcarea Săptămânii Familiei; participarea la Gala Tineretului Ortodox de la Sala cu Orgă din municipiul Chişinău şi la o manifestare de acelaşi fel din satul Sălcuţa, raionul Căuşeni; diverse activităţi sociale, inclusiv felicitări adresate populaţiei cu ocazia sărbătorilor de iarnă prin colinde şi urări de Anul Nou, dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu instituţii similare din Republica Moldova.
Chiar în cadrul manifestării în cauză, s-a produs un schimb de certificate de parteneriat între Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Valeriu Gafencu” din oraşul Cimişlia şi Asociaţia similară „Sfântul Gheorghe” din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca. Această cooperare a primit blagoslovirea Preasfinţitului Anatolie, Episcop de Cahul şi Comrat.

Cordiale felicitări din partea oaspeţilor
Prezenţi în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din oraşul Cimişlia au fost, marţea trecută, mai mulţi oaspeţi dragi, care au rostit alocuţiuni despre martirul Valeriu Gafencu, dar au adresat şi felicitări membrilor Asociaţiei care-i poartă numele pentru realizările obţinute în activitatea de zi cu zi.
Printre oratori s-au numărat: primarul oraşului Cimişlia, Sergiu Andronachi, directoarea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din aceeaşi localitate, Tamara Comerzan, preoţi din satele Sadaclia, raionul Basarabeasca, şi Sălcuţa, raionul Căuşeni, preşedintele raionul Cimişlia, Mihail Olărescu.
În încheiere, a avut loc o masă de pomenire.

Ion CIUMEICĂ

 
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele noutăți!