Tradiții și obiceiuri de iarnă în sudul Republicii Moldova

Sărbătorile de iarnă în satele Giurgiulești, Slobozia Mare, Câșlița-Prut din raionul Cahul, precum și în localitățile din raioanele din sudul Basarabiei sunt marcate conform stilului nou, adică cel Grigorian. Acestea își iau startul odată cu începutul Postului Crăciunului (15/27 noiembrie) și țin până la Sfântul Ion (7/20 ianuarie). Este o perioadă bogată în obiceiuri, dar și superstiții, diferite de la un sat la altul, având în centru marile sărbători creștine prăznuite în această perioadă – Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ion.

Obiceiurile calendaristice și cele legate de viața de familie sunt o componentă perenă a obiceiurilor și datinilor tradiționale. Astfel, la Giurgiulești, bunăoară, gospodarii taie, în ajun, porcul, de această tradiție fiind legate un șir de obiceiuri, semne și superstiții (cum ar fi semnele cât de lungă și cum va fi iarna, care se stabilește după splina porcului ș. a.). Ziua Sfântului Ignat reprezintă o sărbătoare pre-creștină închinată unei divinități solare și vegetale, care a preluat după apariția creștinismului numele și data de celebrare de la un sfânt creștin – Ignatie Teofanul. În această zi, conform tradiției, are loc sacrificarea porcului, un substitut al unei zeități precreștine a vegetației, divinitate care murea și învia la solstițiul de iarnă. Cu regret, însă, deși se mai păstreaza și astăzi acest obicei din vechiul cult al porcului, prea puțini oameni mai cunosc semnificația lui. Un alt obicei este de a pune pe masă, în Ajunul Craciunului, un colac și un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În ziua de Crăciun, gospodinele umblă cu „împărțitul” (dăruind colaci, dulciuri), finii merg în ospeție la nași, frații și surorile mai mici – la cei mai în vârstă, în sat se organizează hora mare etc.
Repertoriul tradițional al obiceiurilor și tradițiilor românești, ne spun frații Mihai și Dumitru Arabagi, locuitori ai satului Giurgiulești, cuprinde, pe lânga colindele propriu-zise, și o seamă de datini, practici, superstiții, ziceri, sfaturi cu originea în credințe și mituri străvechi sau creștine, care exprimă înțelepciunea populară, realul sau fantasticul, esențe ale bogăției noastre spirituale. Astfel, în Ajun de Crăciun, dis-de-dimineață, copilașii, cu trăistuțe înfrumusețate, brodate cu simboluri naționale, intră în casele sătenilor, vestindu-le despre minunea Nașterii Pruncului Iisus Hristos, așa-numitul obicei „Bolindețul”, cântând: „Bolindeț-bolindeț, umple cu bomboane acest coșuleț”, spre seară pornind cu colindatul, urându-le gospodarilor ploi la timp/noroc la plug/sănătate și belșug. Iar când se lasă amurgul, picii se aciuează pe acasă, locul lor fiind luat de cetele de flăcăi, care vin și ei cu alte colinduri.
Alexandru Tornea, alți săteni povestesc că în această minunată și feerică seară de Crăciun, cetele de colindători din Giurgiulești se întâlnesc, cu bucurie, cu urări de sănătate, de voie bună, cu… cete de coindători din satele din preajmă, din raionul Reni, regiunea Odesa, Ucraina – Frecăței, Dolinscoie ș. a. – unde obiceiurile de iarnă sunt, la fel, sărbătorite pe stil nou.
Colindele, spun etnografii, își au originea în vechime, în ciclul agrar după care se rânduiau anotimpurile în vremurile pre-romane și pre-creștine. Prin aceste ritualuri se invocau zeii, oamenii crezând că simpla lor numire era ca o vrajă care ajută la realizarea viselor și dorințelor lor legate de pământ și gospodărie. Odată cu apariția creștinismului, colindele au înglobat și o serie de elemente religioase, acestea fiind atât de importante, încât nu s-au anulat reciproc, ci dimpotrivă, s-au împletit în frumoasele colinde de azi, ce conțin atât elemente precreștine, cât și creștine.
În calendarul românilor, această perioadă din an – decembrie-ianuarie, ce include și ciclul de sărbători, cu o importanță și semnificație aparte, când acestea se țin lanț. Este cea mai bogată în semnificații și evenimente creștine, perioadă care îi leagă pe oameni mai mult de tradițiile populare și de locurile natale, benefică din toate punctele de vedere, care te cufundă într-o altă lume, în care e, cu adevărat, sărbătoare!

Ion DORU