CantemirCultural

Cartea, perpetuă făclie a luminii

7 Mins read

Motto:
„Din Carte lumina ne vine/
Din file-adevărul învie/
De-aceea vin cu plecăciune/
Pentru acel care-o scrie!”

Seminarul instructiv-metodic raional cu genericul „Promovarea cărții și a lecturii în rândul copiilor”, organizat de către Direcția generală învățământ Cantemir în Gimnaziul din satul Haragâș, a fost unul deosebit prin faptul că, în cadrul lui, bibliotecarii școlari din localitățile acestui raion, alte persoane interesate au asistat la lansarea cărților „Eroi au fost, eroi mai sunt…” și „Fereastra Sufletului”, semnate de Ion Domenco.
După ce managerul instituției, Alexandru Roșca, a prezentat asistenței cartea de vizită a localității și, implicit, a gimnaziului, moderatoarea evenimentului, subsemnata, a făcut publică agenda seminarului, oferind cuvânt Lidiei Roșca, bibliotecară la instituția educațională din Haragâș.
Ședința sfatului bibliotecii cu tema „Promovarea cărții și a lecturii în rândul copiilor” a fost armonios întregită de mărturisirile sincere ale unui grup de elevi, împătimiți de carte, de cuvântul scris și rostit – Luminița Jorovlea, Jenifer Bârcă, Patricia Coman, Loredana Baraghin, Silvia Coman, Filoteea Popescu – reușind astfel să-i predispună pe cei prezenți la o discuție despre rolul și locul cărții în viața fiecăruia dintre noi, în acest început de secol și mileniu, dominat de internet. Acum,când tehnologiile informaționale au pus stăpânire pe mințile oamenilor, bibliotecarilor, pedagogilor le revine deloc ușoara misiune de a prețui, a promova insistențele celor care sunt pasionați de Carte, de lectură.
Or, spunea marele înaintaș Miron Costin, „nu este alta mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor”.
În context, moderatoarele celei de-a doua părți a seminarului – Maria Domenco și Natalia Lungu, bibliotecară la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”, au salutat și apreciat osârdia, abnegația, consecvența admirabilă a publicistului Ion Domenco, care ne bucură cu noile sale apariții editoriale: cărțile „Eroi au fost, eroi mai sunt…” și „Fereastra Sufletului”.
Ion Domenco, a specificat Natalia Lungu, a reușit să scrie o carte „de o valoare incontestabilă din punct de vedere social-istoric și moral-educativ”, care vine, pe de o parte, ca o ofrandă ostașilor români, căzuți în luptele pentru reîntregirea Țării, pe Capul de Pod Țiganca, iar pe de altă parte – ca omagiu echipajului SMURD, căzut la datorie în misiune de salvare de vieți omenești, la 2 iunie 2016, aici, în pădurea de la Haragâș. Cartea a văzut lumina tiparului cu binecuvântarea I.P.S Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor și are un cuvânt de susținere din partea Excelenței Sale, Anca Corfu, Consul General al României la Cahul.
„Eroi au fost, eroi mai sunt…” este structurată în două părți. În prima parte, autorul ne prezintă cu deosebită acribie pagini emoționante din războiul pentru reîntregirea Neamului, în perioada anilor 1941-1945, cu o atenție specială asupra sângeroaselor lupte de pe Capul de pod Țiganca. Apoi trece la prezentarea istoriei Cimitirului de Onoare Țiganca, o adevărată capodoperă a memoriei, în care își au odihna veșnică peste 1200 de soldați și ofițeri ai Armatei Române căzuți pe câmpul de bătălie.
În partea a doua a cărții, autorul ne readuce în memorie tragicul accident aviatic al echipajului SMURD, care, aflat într-o misiune de salvare de vieți omenești, s-a prăbușit, la 2 iunie 2016. Ne sunt prezentate eforturile pentru edificarea unui Complex Memorial pe locul unde cei patru membri ai echipajului SMURD și-au „frânt” aripile. Fie că și-au jertfit viețile în război sau pentru a salva viața altor semeni, și unii, și alții sunt adevărații eroi, pe care istoria nu îi va uita niciodată: „Eroi au fost, eroi sunt încă,/Și-or fi în neamul românesc”!.
În context, bibliotecara Angela Stepanov din satul Țiganca avea să sublinieze că această carte este un important document, izvor de cunoaștere a istoriei celei mai crâncene bătălii din vara lui 1941, purtate de armatele române cu cele sovietice pentru reîntregirea Țării, o carte de căpătâi pentru profesori, studenți și elevi.
Maria Domenco a scos în lumină emoționanta vizită împreună cu autorul și primarul de Haragâș, Iurie Bălănuță, în Unitatea de Aviație din Iași, unde și-au făcut serviciul, până la 2 iunie 2016, membrii echipajului SMURD, iar profesoara de istorie din Haragâș, Nadejda Țuțuianu, a adăugat: „noi vom continua să-i pomenim pe cei patru eroi: fapta lor vor rămâne nemuritoare în memoria consătenilor noștri, de la mic la mare, numele lor este pomenit în biserici, despre curajul și sacrificiul lor se vorbește la manifestările desfășurate la Complexul Memorial, edificat, la 2 iunie 2017, pe locul prăbușirii elicopterului, în cadrul gimnaziului din sat, cu alte ocazii…”.
Bibliotecara gimnaziului din Cociulia, Domnica Leon, a dat citire unui mesaj din partea Elenei Dănăilă, aflată departe de casă: „membrii echipajului SMURD au dat dovadă de curaj, devotament și sacrificiu în numele vieții, de aceea, și-au găsit loc pentru vecie în inimile noastre”.
„În cartea „Fereastra Sufletului”, a spus Ion Domenco, le propun cititorilor o monografie a satului meu de baștină, Șamalia, povestiri scurte despre tradițiile, datinile, obiceiurile și în ansamblu despre modul de viață al sătenilor, oameni cuminți, cu credință în suflet, cu frică de Dumnezeu. Aici veți găsi folclor, poezii, proverbe și zicători, vorba mucalită a băștinașilor. Îmi sunt scumpi anii petrecuți acasă, acolo unde totul mi-a fost drag, unde am avut o patimă nestăvilită de a citi cât mai mult, a afla cât mai multe despre viață, cu bucuriile și necazurile ei, unde am ascultat basme și vorbe cu tâlc, bocete și tânguiri, am cunoscut întâmplări haioase. Iată-l pe moș Ion Ostaș, cel care a ridicat cu soția sa zece copii, cu umorul lui ce-ți trezește zâmbetul, pe care, se pare, îl poate depăși doar mătușa Ileana: deși rămasă văduvă de război, mereu în zbucium și curajoasă, ea înfruntă orice obstacol; pe mama Cleopatra, cu o inimă mare, blândă la suflet ca pâinea cea caldă, la fel ca și mama Tudora, „moașa satului”; surorile Chilina și Tudora, care au păstrat cu sfințenie prin ani în suflet credința creștină; „nepriceputul” dogar, Ion Boiștean, care se arată indignat de „șefu”, unul venit de pe aiurea, „atotștiutor”, dar care nu dorește să însușească graiul băștinașilor; pe Toader și Lucheria Domenco, care își învață feciorii să fie omenoși cu cei din jur, cu credință în Dumnezeu, să nu-și uite înaintașii, să studieze limba mamei, cea română, or, așa-numita limbă moldovenească e un fals; pe dascălul satului, moș Petrea; moș Chirilă, găgăuzul; amintirile dureroase despre război, represiunile staliniste, întâmplările tragice din viața satului, care au lăsat o amprentă adâncă în sufletul meu de copil”.
Sincere, de o semnificație aparte sunt amintirile despre adolescență, anii petrecuți la Școala Pedagogică din Cahul, apoi la Universitatea de Stat din Chișinău etc.
Găsim aici secvențe despre dragostea de țară, de limba strămoșilor, de tot ce e frumos în acest colț de Țară. Autorul a îndemnat asistența să lectureze cartea, care conține multe lecții ce se cer însușite. Fiindcă acolo e baștina străbună, vatra bunicilor și a părinților, locul cel mai drag din lume. Acolo e „oricând un loc cu îngerii aproape/Și o fereastră cu lumina florilor de tei,/La care cineva mereu ne-așteaptă!”.
Cartea a trezit interesul deosebit al celor prezenți, mai mulți vorbitori declarând că se regăsesc în amintirile autorului despre copilărie, casa, satul natal. Copleșită de emoții, învățătoarea Ludmila Banaru a mărturisit că „acele dulci amintiri din copilărie, „singurul paradis pierdut” (Gr. Vieru) sunt atât de sincere și veridice, încât le citești și le recitești cu plăcere. Lecturând cartea, am retrăit, cu ochii înrourați, cea mai fericită perioadă a vieții, am revăzut-o, imaginar, pe bunica dragă, pe consătenii dumneaei, oameni blajini, harnici și înțelepți, am petrecut din nou dulcele vacanțe la bunica, de la care am învățat tot ce e mai scump în viață – bunătatea, cumsecădenia, hărnicia, răbdarea, dar și curajul – calități pe care Ion Domenco le-a preluat pe deplin de la părinții dragi și care i-au fost „punct de pornire” de-a lungul vieții de ziarist, reporter radio și TV, prin care transmite un mesaj puternic, autentic, profund, cu înțelepciune și har scriitoricesc. Lectura cărților dumnealui te face să fii mai bogat și mai puternic sufletește, să însușești lecții inedite despre sensul vieții, să te redescoperi, să te identifici cu autorul, cu eroii săi. Cu ei te scoli odată cu zorii și mergi în câmp, la muncile agricole, alergi, zburzi pe câmpii, pe văi și dealuri, mergi la școală, bibliotecă, asculți melosul popular, te prinzi în hora satului ș.a., aceste pasaje având o incontestabilă valoare educativă, inspirându-le tinerilor să-și iubească părinții și buneii, țarina, graiul matern, tradițiile și datinile, folclorul românesc, motiv pentru care este apreciat de colegii de breaslă ca „omul nostru din stepa Bugeacului”, „cugetător, promotor al folclorului românesc”, „neistovit îndrăgostit de viață, de această palmă de pământ”.
Cartea a fost apreciată înalt, pe bună dreptate, și de Nadejda Țuțuianu, care a spus că Ion Domenco este „atât de firesc și de al nostru”, de alte „semănătoare de lumină” – Natalia Salciuc, Lilia Bujac, Nina Știrbu, Vera Parșov ș.a., ele subliniind sinceritatea, originalitatea autorului, care „cu lumini fragede și mângâietoare, cu fraze și vorbe ce parcă trec, dar de-a pururea rămân, cu sublim artistism descrie realitatea ce atinge cele mai firave coarde ale sufletului; a găsit cele mai strălucitoare „perle ale veșniciei de la sat”, a scos din anonimat omul simplu, cu harul și înțelepciunea lui, cu dragostea nețărmurită de vatra străbună”.
Profund semnificativ și demn de apreciere este gestul organizatorilor seminarului de a se deplasa, în final, la Complexul Memorial edificat, în 2017, la un an de la tragicul accident aviatic pe locul prăbușirii elicopterului SMURD. Aici participanții au ținut un moment de reculegere în memoria celor patru eroi, după care a urmat depunerea de flori.
Maria DOMENCO,
specialistă principală la Direcția învățământ general din raionul Cantemir

Related posts
CantemirCultural

Etapa raională a Concursului literar „La izvoarele înțelepciunii”, Cantemir

3 Mins read
Recent, Direcția generală învățământ Cantemir, în comun cu Biblioteca publică raională, a desfășurat, on-line, etapa raională a ediției a XXX-a a Concursului…
CantemirSport

A fost inaugurat un teren de minifotbal la baștina dinastiei Epureanu

2 Mins read
La finele săptămânii trecute, în satul Cârpești, raionul Cantemir, localitatea de baștină a fraților Sergiu și Alexandru Epureanu, cu suportul Federației Moldovenești…
CulturalLeova

„Melancolia dorului etern” (o antologie de Veta Ghimpu–Munteanu)

6 Mins read
Recent, la Biblioteca Publică Raională „Valeriu Matei” din Leova, a avut loc lansarea antologiei „Melancolia dorului etern” – o carte care va…
Abonează-te pentru a afla primul ultimele noutăți!