Colaborare spirituală fructuoasă

De oraşul–cetate Giurgiu din România mă leagă o veche şi frumoasă colaborare cu prozatoarea, poeta, publicista şi omul de cultură Dunia Pălăngeanu, pe care, împreună cu Parascovia Colța, Gheorghe Răileanu, Ion Ciumeică, Andrei Bargan și alți buni prieteni de-ai mei de la Cimișlia, am cunoscut-o, cu mulţi ani în urmă, la cursurile de vară ale Universității Populare „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, județul Prahova.

Dragostea de neam și țară
Pe parcursul anilor, am devenit colege şi prietene bune, ambele având aceeaşi pasiune pentru literatură, istorie, limbă şi dragoste de neam şi ţară. Fiind preşedinta Cenaclului literar „Luceafărul” şi a Asociaţiei Culturale „Ion Vinea”, Giurgiu, membru al Societăţii Scriitorilor din România, membru al Uniuniu Ziariştilor Profesionişti, făcând parte din Consiliul Local al municipiului Giurgiu, Dunia Pălăngeanu este ca „argintul viu”, mereu în acţiune.
A publicat mai multe volume de poezie şi proză scurtă: „Scrisori Provinciale”, „Rugă pentru dimineţile oraşului”, „De vorbă cu îngerul meu păzitor”, „Sub zodia Luceafărului” etc., fiind laureată a numeroase concursuri şi festivaluri literare naţionale, dar şi internaţionale. A iniţiat mai multe parteneriate sub diverse forme de colaborare şi comunicare dintre români şi alte popoare. A organizat simpozioane, evenimente cultural-artistice, literare, sportive, expoziţii, vizite de documentare, editări comune de publicaţii, evenimente de cunoaştere şi promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor, lansări de carte şi publicaţii, târguri de carte, tabere de creaţie etc. A încurajat prietenia şi colaborarea între oameni şi diverşi parteneri: scriitori, artişti, istorici, jurnalişti, bibliotecari, muzeografi etc. De curând a devenit si membră a Uniunii Scriitorilor de Limbă Română din Republica Moldova.
De zeci de ani ne-am dorit un parteneriat Giurgiu-Chişinău, care s-a realizat, în vara lui 2018, cu ajutorul Domnului și cu sprijinul Primăriei, Consiliului Local Giurgiu, Consiliului Local al Seniorilor din această urbe.
Atunci, Dunia Pălăngeanu a avut o frumoasă lansare de carte la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău, la care au participat și oaspeți dragi de la Cimișlia. Apoi scriitoarea, însoțită de o delegație numeroasă de consilieri locali și scriitori giurgiuveni, a oferit o bogată donaţie de carte pentru bibliotecile din raionul Teleneşti.

O nouă întâlnire
În această iarnă s-au împlinit 160 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, act important realizat prin alegerea simultană a lui Alexandru Ioan Cuza în calitate de domnitor, care a pus bazele statului unitar român. Anume acest eveniment istoric a fost ales de Dunia Pălăngeanu pentru a ne invita în ospeție. Mica Unire a fost marcată la Giurgiu printr-un program amplu, cu genericul „Unire în file de istorie şi literatură”, desfășurat pe parcursul mai multor zile.
Astfel, am vizitat Muzeul judeţean „Teohari Antonescu”, unde am avut ocazia să vedem multe lucruri interesante prin proiecţii video, am făcut schimb de cărţi, după care am realizat fotografii la Bustul poetului Mihai Eminescu din Parcul Aleii şi la Dunărea cea Bătrână.
Apoi a urmat primirea oficială a delegaţiei oamenilor de cultură din Basarabia la Primăria municipiului Giurgiu. Am avut parte de o primire călduroasă din partea viceprimarului Ion Dragomir şi a preşedintelui Consiliului Local al Seniorilor, Victor Boiangiu.
În aceeaşi componenţă am intrat în Sala Mare a Bibliotecii Judeţene „I.A. Bassarabescu”, unde s-a adunat multă lume: elevi, profesori, scriitori, artişti, reprezentanţi ai organelor de conducere ale oraşului şi mass-media.
Victor Boiangiu, fost parlamentar, şi Emil Păunescu, istoric şi consilier, au vorbit despre importanţa Unirii de la 1859, subliniind calităţile de bun conducător ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Cu un discurs despre cei 160 de ani de la Mica Unire a venit şi Emil Talianu, scriitor şi publicist.

Lansarea cărții „Alexandra”
În cadrul evenimentului a avut loc lansarea cărţii de proză „Alexandra”, autoare a căreia este subsemnata. Volumul a fost tipărit la editura „Gens Latina” din Alba Iulia, România, şi reeditat la Chişinău, în anul 2018. Filonul istoric al cărţii este semnat de Ion Anton, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. Prefaţa cărţii este semnată de prof. univ., dr. Olga Duţu, iar postfaţa – de scriitoarea Vasilica Mitrea din Constanţa.
Un amplu cuvânt despre carte şi autoare a avut Dunia Pălăngeanu. Poeta s-a străduit să adune cele mai frumoase cuvinte, cele mai înţelepte fraze, încât aveai senzaţia că te afli la o sfântă rugăciune. M-am simţit copleşită de emoţii înălţătoare, fapt pentru care-i mulţumesc din suflet.
Maria Şalaru, preşedinta Societăţii Culturale „Vasile Militaru” de la Chişinău, a prezentat opera acestui poet–martir, a povestit publicului de unde vine această dragoste faţă de creaţia lui.
Pe tot parcursul manifestării am fost delectaţi cu muzică bună. Au evoluat interpreta de muzică populară Georgeta Vasile Măsură şi grupul vocal de copii „Mărgăritare” al Şcolii Gimnaziale „Mircea cel Bătrân”. Ei au oferit celor prezenți un recital de cântece și poezii patriotice. Au încântat publicul şi interpreţii Andreea Selena Mărgean, Alexandra Florea, Mario Serafim.
În sala îmbrăcată în straie de sărbătoare, vibra muzica, poezia, cultura, dragostea de frate, aşa ca în frumoasele romane.
Simţeam atâta mărinimie din partea gazdelor, cum n-am mai simţit altă dată. Era o atmosferă atât de binevoitoare, cu lume bună şi prietenoasă, de parcă eram soră cu toţi cei care mă înconjurau.
Apoi, familia Boiangiu ne-a organizat o plimbare la Dunăre. Am văzut Bulgaria în noapte, care toată lumina. Între Giurgiu şi Bulgaria este doar un kilometru de apă. Şi de data aceasta – emoţii frumoase, amintiri, care-mi vor bucura inima mulţi ani înainte.

Vizită în comuna Vărăști
A doua zi, conform programului, sub genericul „Cultura care ne (re)uneşte”, am mers în comuna Vărăşti, judeţul Giurgiu, unde s-a desfăşurat o amplă manifestare literară, consacrată poetului şi jurnalistului Vasile Militaru, născut într-un sat al acestei comune. Acolo am fost întâmpinaţi cu pâine şi sare. De această dată, am fost găzduiţi de prof. Cosmin Constantin, manager al Cenaclului Cultural „Vasile Militaru”, şi de Maria Constantin, bibliotecară la instituția cu aceeași denumire.
Şi aici – o atmosferă de zile mari. Lumea se simţea bine dispusă. Îmbrăţişări, felicitări, de parcă ne cunoşteam de când lumea…
Primarul comunei, Adrian Radu Măhălean, ne-a felicitat cu prilejul sărbătorii. Adrian Nichita, inspector şcolar, a subliniat însemnătatea istorică a Unirii şi rolul domnitorului Alexandru Ioan Cuza în modernizarea ţării. Poeta Dunia Pălăngeanu a prezentat pe larg creaţia subsemnatei.
Fiecare alocuţiune era însoţită de cântec. Grupul vocal al copiilor „Şoaptele îngerilor”, conducător artistic Maria Constantin, a interpretat melodii patriotice, apoi s-a recitat din versurile poetului Vasile Militaru.
Au încântat publicul şi soliştii Monica Tudor, Alin Dragomir, Petru Sofian Anton. Au răsunat cântecele „Ţară binecuvântată”, „Cântec de Unire”, „Dorul Basarabia”, „Măi române, românaş” etc. A fost un adevărat elogiu adus cu demnitate importanţei Micii Uniri. Izvorât din inimile tinere ale copiilor, el ne-a întărit, din nou, sentimentul apartenenţei noastre la un popor mândru, cu rădăcini puternice şi înaintaşi demni.
Cu prilejul întâlnirii fraţilor din diferite colţuri ale României, a fost unită simbolic ţărâna adusă din Basarabia, de la Giurgiu şi de la Vărăşti. Ea a fost amestecată într-un vas, apoi, în trei ulcioare, legate cu tricolor, s-a turnat pământul şi s-a înmânat reprezentanţilor celor trei delegaţii. Acest eveniment a avut o încărcătură emoţională foarte puternică.
Tot atunci am avut fericita ocazie să cunosc un scriitor, băştinaş din Soroca, satul Hristici, Corneliu Miron-Urîtu, născut la 8 noiembrie 1943. Mi-a povestit succint cum părinţii s-au retras peste Prut atunci când dumnealui avea doar câteva luni de la naştere.
La gară am fost conduse de un adevărat alai de personalităţi: Maria şi Cosmin Constantin, Conu Bogdan, viceprimarul de Vărăşti, Gigi Savof, administratorul comunei, Tone Ionel, responsabil pentru situaţii de urgenţă din localitate.
Am urcat bucuroase în tren, dar cu o umbră de tristeţe că ne despărţim de aceşti oameni frumoşi la suflet şi la chip. Bucuria întâlnirii mi-a stăruit mai multe zile în şir. S-au adunat atâtea emoţii şi sentimente, cuvinte nespuse, care se cer a fi aşternute pe hârtie.

În loc de epilog
Programul cultural în cadrul căruia am celebrat 160 de ani de la Mica Unire din 24 ianuarie 1859 s-a desfăşurat pe o notă înaltă de patriotism. S-a simţit sufletul românului dornic de a vedea ţara reîntregită. Am simţit atâta verticalitate că pot spune tare şi sincer – nimeni şi nimic nu va putea scoate din inima şi sufletul românului dragostea de ţară şi de frate.
În încheiere, vreau să subliniez că Programul acelor evenimente înălţătoare, la care am avut onoarea să participăm, a cultivat în sufletele noastre conştiinţa că avem aceeaşi obârşie, aceeaşi credinţă, aceeaşi limbă care ne uneşte cu toţi românii de pretutindeni. Evenimente menite să ofere emoție și identitate națională. Un Program bine gândit, pentru care organizatorii merită laude.
Aceste activităţi, desfășurate cu ocazia sărbătoririi a 160 de ani de la Mica Unire, simbol al libertăţii şi demnităţii româneşti, au reuşit într-un mod inedit să dezvolte celor prezenţi sentimentul de dragoste și respect faţă de valorile populare româneşti, precum şi spiritul românesc.
Ziua Unirii Principatelor Române a fost un prilej de bucurie pentru toți românii de pretutindeni, care au serbat îndrăgita zi din calendarul evenimentelor istorice românești. O adevărată Odă strămoşilor noştri.
Noi, cei de astăzi, trebuie să ne cunoaştem istoria şi trecutul şi să apreciem valorile poporului român. Avem datoria de a transmite generaţiilor viitoare sentimentul acesta de dragoste de ţară, de patriotism şi să păstrăm ceea ce ne-au lăsat înaintașii noştri.
Adresez mulţumiri alese tuturor instituţiilor şi personalităţilor implicate în organizarea acelui eveniment istoric. Rămân profund impresionată de omenia şi dragostea cu care am fost tratate, exprimând înaltă preţuire şi profundă recunoştinţă pentru munca depusă.
Veronica PÂRLEA-CONOVALI,
scriitoare