O tânără de la Sălcuţa, Căuşeni, doreşte să deschidă o afacere în apicultură

A fost singura fată în grupa de apicultură. Cu toate acestea, este printre puţinii temerari care intenţionează să-şi deschidă o afacere. Este povestea unei tinere apicultoare, absolventă a Şcolii de meserii din Bubuieci, care are toate şansele să spargă stereotipul că apicultura este o ocupaţie pentru bărbaţi.  

Potrivit Ingăi Burlacu, specialistă în comunicare în cadrul proiectului USAID „Agricultură Performantă în Moldova”, albinăritul este una dintre cele mai populare ocupaţii agricole în ultimii ani. Inclusiv datorită faptului că mierea moldovenească poate fi exportată fără bariere în ţările Uniunii Europene.

O afacere apicolă poate fi destul de profitabilă. Pornind de la acest fapt, Şcoala de meserii din Bubuieci a deschis, acum câţiva ani, şi o grupă de apicultură. Însă, cu toate că profesia este prestigioasă, grupele de apicultori rămân în fiecare an incomplete. În acest an, bunăoară, doar 18 elevi au aplicat la această specialitate, cu toate că grupa este de 25 de locuri. Şi printre ei e o singură fată, deşi apicultura nu necesită, în aceeaşi măsură ca şi în cazul altor profesii agricole, multă forţă.

Femeile chiar au unele calităţi care le avantajează în practicarea apiculturii”

La fel ca şi în anul trecut, în această vară, o singură fată a absolvit grupa specializată în albinărit. Ana Gangan este din satul Sălcuţa, raionul Căuşeni, are 18 ani şi intenționează să-şi deschidă propria afacere  în acest domeniu.

Tatăl fetei, care munceşte în Cehia, s-a arătat interesat de planul de afaceri al fiicei şi este gata să-i ofere bani pentru investiţia iniţială. Ana vrea să procure, pentru început, cinci familii de albine şi, pe parcurs, odată cu acumularea experienţei, să-şi extindă stupina până la nivelul unei afaceri sustenabile.

„Apicultura nu este deloc doar o ocupaţie pentru bărbaţi, spune tânăra. Din contra, chiar este de preferat ca unele proceduri, care au nevoie de mai multă delicateţe, să fie efectuate de către femei. Ele au unele calităţi care le avantajează în practicarea apiculturii”, este convinsă Ana.

Ea crede că, pentru a fi un bun albinar, este nevoie, în primul rând, de răbdare, perseverenţă, organizare interioară şi inteligenţă.

Susţinere din partea statului, dar și proiecte internaţionale

Pe lângă cursurile propriu-zise de specialitate, tinerii apicultori trec şi un curs de antreprenoriat. Astfel, ei sunt pregătiţi teoretic pentru a iniţia afaceri. Profesorul de apicultură al Anei, Andrei Zăgăreanu, îi recomandă fetei să deschidă din start o afacere apicolă oficială, adică să fondeze o firmă. Şi asta pentru că poate obţine suport atât din partea statului, cât şi a unor proiecte internaţionale de susţinere a femeilor antreprenoare şi a tinerilor întreprinzători.

Chiar investiţia iniţială, ţinând cont de faptul că tatăl Anei lucrează peste hotare, poate fi finanţată de stat în cadrul proiectului Pare 1+1, care presupune ca investiţiile făcute din banii obţinuţi de concetăţenii noştri aflaţi la muncă în străinătate să fie finanţate într-o proporţie de până la 50 la sută. Adică, la fiecare leu investit din remitenţe, antreprenorul poate primi încă un leu din partea statului.

De asemenea, investiţiile în afacerile apicole sunt subvenţionate de către Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA) în proporţie de până la 50%. Sau proiectul USAID „Agricultura Performantă în Moldova” ar putea să ofere asistenţă la anumite etape de dezvoltare a afacerii.

Familiarizaţi cu cele mai performante practici apicole

Şcoala de meserii de la Bubuieci încearcă să explice elevilor pe parcursul a doi ani cele mai noi tehnologii în albinărit. Pentru a fi în pas cu evoluţiile din sector, Proiectul Agricultura Performantă a oferit instituţiei 15 stupi verticali pentru lecţiile practice şi elevii sunt din start familiarizaţi cu această metodă performantă de albinărit. De asemenea, proiectul a utilat atelierul de apicultură al şcolii. Iar pentru ca legătura dintre angajaţi şi angajatori să fie mai durabilă, spune Zinaida Sajin, directoarea acestei instituţii, în curând se va trece la învăţământul dual, care se axează mai mult pe activităţile practice, ceea ce presupune şi angajarea elevilor din start în întreprinderi de profil.

De remarcat că, în cea mai mare parte, albinăritul este practicat în prezent în Republica Moldova doar ca un hobby, care însă are avantajul pentru cei ce-l practică să le aducă şi venituri suplimentare, deseori destul de consistente.

Totodată, Şcoala de meserii din Bubuieci intenţionează să iniţieze cursuri scurte (de trei luni), pentru a instrui elevii în aplicarea noilor tehnologii în domeniu, a-i familiariza cu proiectele de susţinere a ramurii, cu evoluţiile pieţei de profil.

În final, Zinaida Sajin s-a arătat optimistă în ceea ce priveşte viitorul profesiei de apicultor şi a îndemnat mai mulţi tineri, inclusiv fete, să aplice la această specialitate.

„Dacă urmezi fidel toate recomandările şi prevederile cursurilor trecute la şcoală, inclusiv cele de antreprenoriat, nu ai cum să nu devii, în final, un apicultor de succes”, este convinsă directoarea.

         Ion CIUMEICĂ