„Esențial pentru noi este dezvoltarea democratică a Republicii Moldova”

Interviu cu Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău

– Dle ambasador, cum apreciați actuala situație politică din Republica Moldova?

– Uniunea Europeană la diferite niveluri, precum și eu personal, am exprimat îngrijorarea noastră cu privire la ultimele evoluții de pe scena politică și în mod special anularea alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului, care au fost câștigate în mod democratic de Andrei Năstase la 3 iunie 2018. În mod repetat, noi am subliniat nevoia întăririi pluralismului politic, inclusiv la nivel local, prin stabilirea unor reguli de joc echitabile pentru toți actorii politici – de exemplu, finanțarea partidelor politice, accesul la mass-media -, precum și pentru garantarea că instituțiile publice își fac rolul într-un mod depolitizat, în interesul cetățenilor și conform normelor statului de drept. Pentru a mă referi la nivelul local, suntem informați, inclusiv in cadrul vizitelor noastre regionale, despre multe cazuri de presiuni și intimidare în regiuni pe motive politice. Asemenea cazuri nu trec neobservate de noi și vom continua să atenționăm autoritățile despre nevoia asigurării și întăririi autonomiei aleșilor locali

– Stoparea finanțării din partea UE a Republicii Moldova va avea consecințe asupra întregii populații. UE are soluții de alternativă în cazul unui colaps economic?

– După cum am subliniat și în cadrul mesei noastre rotunde cu presa regională de la Basarabeasca, informarea corectă despre Uniunea Europeană este o prioritate pentru noi. În acest sens, doresc să fac următoarele precizări. În primul rând nu a fost oprită asistența UE – în acest moment avem în derulare mai mult de 140 de proiecte în Republica Moldova destinate autorităților centrale și locale, dar și societății civile, agenților economici. De exemplu, doar în cadrul zilei de 25 iulie, la Cimișlia am lansat un proiect de sprijinire a agenților economici (Poarta de Sud a Republicii Moldova pentru promovarea afacerilor și investițiilor), la Comrat am lansat un centru de sprijin legal și psihologic pentru victimele torturii și relelor tratamente, iar la Basarabeasca am vizitat liceul Matei Basarab care va fi renovat cu sprijinul nostru.

Pe de altă parte, este adevărat că în ceea ce privește transferurile la bugetul de stat, respectiv ajutorul macrofinanciar al UE, procesul primei tranșe a fost oprit. Dar în acest caz este pur și simplu o relație contractuală dintre două părți: daca una dintre părți nu își respectă angajamentele – iar aici vorbim de angajamente foarte importante, precum cele democratice și legate de stat de drept, UE nu poate acorda aceste fonduri. Dar banii sunt disponibili și vor fi transferați atunci când vom considera că sunt respectate aceste angajamente. Autoritățile centrale țin în mâinile lor cheia acestei situații.

-Găgăuzia pretinde că are autonomie deplină față de Chișinău, în timp ce Republica Moldova este stat unitar, conform Constituției. Cum vede UE problema găgăuză?

-Știm că sunt unele neînțelegeri între Chișinău și Comrat cu privire la elementele exacte ale statutului special al autonomiei găgăuze, care este de astfel consfințit prin Constituție. Uniunea Europeană a încurajat rezolvarea acestor diferențe de viziune, să le spunem, prin dialog și chiar am oferit asistență pentru a dezvolta legislația necesară și pentru a crește încrederea dintre părți. Ca și în alte state europene în care există zone cu autonomie teritorială, nu există soluții facile care să poată să fie importate sau aplicate, este vorba de un proces gradual de dialog care să răspundă pozițiilor și intereselor tuturor cetățenilor, indiferent de etnie sau limbă. Mai mult, experiența din UE arată că sunt diferite formule de asigurare a dreptului de autodeterminare a unui grup etnic în deplină concordanță cu caracterul unitar al statului.

– Cu siguranță, sunteți la curent că în ultima perioadă mai mulți politicieni i-au amenințat pe ziariști cu răfuiala și au instigat la ură și dezordine în masă. Cum privește UE la astfel de încălcări ale principiilor democratice?

-Poziția UE este foarte clară în ceea ce privește instigarea la ură pe motive rasiale, de religie, culoare, origine etnică, aceasta fiind chiar incriminată. UE, precum și alte organizații din care Republica Moldova face parte, cum ar fi Consiliul Europei și Oficiul Reprezentantului Înalt al ONU pentru Drepturile Omului, solicită statelor să își respecte angajamentele cu privire la asigurarea libertății de exprimare și a libertății de întrunire. De astfel, acest drepturi și libertăți sunt prevăzute și în Constituția Republicii Moldovei care spune că sunt interzise şi pedepsite prin lege îndemnul la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică. Așteptăm prin urmare ca organele de drept să își facă datoria în aceste cazuri, cum ar fi cel recent și foarte urât al instigării la ură și violență împotriva jurnaliștilor și oamenilor politici, asigurând în același timp că nu vor afecta libertatea de expresie sau întrunire.

– Care este poziția UE vizavi de eventuala unire a Republicii Moldova cu România?

-Uniunea Europeană are ca bază fermă a relațiilor sale cu Republica Moldova obiectivul de a sprijini asocierea politică și integrarea economică a Republicii Moldova cu UE. Acest obiectiv este împărtășit de altfel de România, cu care știu ca aveți o relație specială bazată pe comunitatea de istorie, tradiție și limbă și care a fost și prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova. România este, de altfel, o sursă importantă de sprijin și de experiență în procesul de reformă pentru Republica Moldova. Esențial pentru noi acum este dezvoltarea democratică a Republicii Moldova pentru a asigura că cetățenii se pot bucura de dreptate, libertate, prosperitate economică și securitate.

-Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Pentru consemnare:

Vladimir JAVGUREANU