O decizie istorică a Consiliului Raional Cimişlia

În cadrul unei şedinţe ordinare a Consiliului Raional Cimişlia (CRC), desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute, a fost adoptată decizia „Cu privire la Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918”.

Iniţiativa consilierului Andrei Vacarciuc

Proiectul acestui document a fost iniţiat de către consilierul raional Andrei Vacarciuc, care menţionează în nota informativă că Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România, la 27 martie 1918, după care au urmat Bucovina – la 28 noiembrie acelaşi an, şi Transilvania – la 1 decembrie tot 1918.

„Declaraţia de Unire din 27 martie 1918 nu a anulat-o nimeni, se specifică în nota informativă. Nimeni nu  a anulat promulgarea, prin Decretul Regal nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, a puterii juridice a Actului Unirii din  1918 a Basarabiei cu vechiul Regat al României, nu a anulat ratificarea Actului Unirii votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919. Nu au fost anulate prevederile Constituţiei României din anii 1923 şi 1938. Indiferent de voinţa politicienilor actuali, de jure suntem cetăţeni ai statului România, dovadă este redobândirea de către sute de mii de moldoveni a cetăţeniei române”, concluzionează în documentul său Andrei Vacarciuc.

Argumentele acestuia a fost susţinute de majoritatea colegilor săi prezenţi în sala de şedinţe a Consiliului Raional Cimişlia. Prin decizia adoptată pe marginea chestiunii în cauză, este considerată valabilă Declaraţia Unirii votată la 27 martie 1918 de Sfatul Ţării (Parlamentul Republicii Democratice Moldoveneşti) privind unirea Basarabiei cu România.

CRC a recomandat autorităţilor publice locale de nivelul unu din raion şi subdiviziunilor din subordinea Consiliului Raional Cimişlia să organizeze, cu genericul „Centenarul Unirii”, activităţi educative, cultural-artistice şi sportive în localităţile acestei unităţi teritorial-administrative, astfel sărbătorind, împreună cu fraţii noştri români de pretutindeni, împlinirea a 100 de ani de la evenimentele din 1918.

În favoarea deciziei „Cu privire la Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918”  s-au pronunţat 23 din cei 28 de consilieri raionali care au participat la şedinţa CRC de vinerea trecută. S-au împotrivit adoptării acestui document ori s-au abţinut reprezentanţii Partidului Socialiştilor, ai Partidului Comuniştilor şi ai „Partidului Nostru”.

Patru noi cetăţeni de onoare

Într-un fel, tot legată de istorie, a fost şi o altă decizie adoptată de CRC, cea cu privire la conferirea Titlului „Cetăţean de Onoare al raionului Cimişlia”.

Având în vedere maxima importanţă a Actului politic din 27 august 1991, proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru constituirea unui stat democrat, european, în care legea, interesul naţional şi drepturile cetăţenilor sunt pilonii care pot asigura trăinicia şi dăinuirea lui, apreciind înalt actul de semnare a Actului de Independenţă a ţării noastre de către deputaţii din primul Parlament, Consiliul Raional Cimişlia a hotărât să confere Titlul „Cetăţean de Onoare al raionului Cimişlia” următorilor patru membri ai Legislativului, semnatari ai Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova: Iovu Bivol, Andrei Cubasov, Petru Griciuc şi Ignat Vasilache.

Acest titlu va fi înmânat noilor cetăţeni de onoare în data de 27 august anul curent, în cadrul manifestărilor consacrate Zilei Independenţei ţării noastre. Ca şi în celălalt caz, decizia nu s-a bucurat de susţinerea majorității covârșitoare a consilierilor: pentru adoptarea documentului s-au pronunţat 21 dintre ei, unul a fost împotrivă, iar şase s-au abţinut.

Astfel, numărul cetăţenilor de onoare ai raionului Cimişlia a ajuns la cinci. Amintim cititorilor că prima persoană care s-a învrednicit de acest titlu a fost Mircea Cosma, căruia i-a fost acordat într-o şedinţă ordinară a CRC din luna mai 2016, pe când dumnealui exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova din România.

Mai precizăm că între Consiliul Raional Cimişlia şi Consiliul Judeţean Prahova există, de aproape două decenii, relaţii strânse de colaborare, în baza căruia fraţii de peste Prut au contribuit financiar la implementarea, în mai multe localităţi de aici, a unui şir de proiecte de menire social-culturală.

Ion CIUMEICĂ