Reînvierea tradiţiilor populare la festivalul naţional „iProsop”

Sfârşitul săptămânii trecute a fost unul deosebit pentru locuitorii satului Selemet din raionul Cimişlia şi numeroşii lor oaspeţi nu numai din ţara noastră, ci şi de peste hotarele ei. Aici, în cadrul sărbătorii religioase numită în popor Duminica Mare, a avut loc o nouă ediţie a tradiţionalului Festival naţional „iProsop”. Acesta s-a desfăşurat sub egida brandului Pomul Vieţii şi al Campaniei #fiioaspetelenostru.

Manifestarea a fost organizată de către primăria din localitate şi Asociaţia obştească „Familii Migrante”, în parteneriat cu Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională, Guvernul Suediei, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Biroul Relaţii cu Diaspora de la Chişinău, cu sprijinul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Scopul urmărit de către organizatorii evenimentului de la Selemet, Cimişlia, a purtat o conotaţie dublă—reînvierea tradiţiilor populare legate de ţesutul manual al prosoapelor şi promovarea acestora prin diverse mijloace.

Iată de ce au venit aici zeci de meşteri populari, care şi-au prezentat cu multă plăcere roadele muncii lor în cadrul expoziţiilor cu vânzare a prosoapelor şi altor produse de artizanat. De asemenea, au participat la master-class-uri ale creatorilor populari, au urmărit pe viu procesul de ţesere manual a prosoapelor.

Aceasta a fost posibil datorită improvizării în aer liber a unei „Case Mari”, tehnologiile de ţesere manual a prosoapelor fiind împărtăşite de către experţi de la Muzeul Naţional de Istorie şi Etnografie a Moldovei, dar şi de către mătuşa Ana Cotruţă de la Selemet, care păstrează cu sfinţenie arta locală de confecţionare a prosoapelor.

Una din iniţitoarele acestui festival, care a luat naştere în 2015, a fost Olga Coptu, originară din raionul Cimişlia, actualmente directoare a Biroului Relaţii cu Diaspora. După părerea ei, o asemenea acţiune este necesară, deoarece în ultimul timp se pierde acest meşteşug ce presupune multă răbdare şi atenţie.

„Am ales drept punct de atracţie prosopul, a declarat Olga Coptu, pentru a aduce la cunoştinţă lumii frumuseţea lucrurilor demult uitate din cufărul bunicii. Prin intermediul Festivalului „iProsop” ne-am propus să alimentăm dorul oamenilor de frumos, de valorile autentice, precum şi să facilităm oportunităţile antreprenoriale de promovare a culturii naţionale”.

Primăriţa satului Selemet, Tatiana Badan, care este şi preşedinta Congresului Autorităţilor locale din Moldova, consideră că tezaurul de la sud este foarte bogat şi divers. Fiind compus din elemente de folclor, gastronomie, meşteşuguri şi tradiţii statornicite istoriceşte, acesta merită să fie promovat şi valorificat printr-un festival cum este iProsop. „Îndemn toți tinerii din Republica Moldova, cei care sunt aici, dar și cei care au plecat, să nu uite de tradiții, de valori, de obiceiuri, pentru că acest prosop tradițional ne unește în cuget și simțire. Acest element național participă la cele mai importante momente din viața unui om – de la naștere și până la deces”, a specificat Tatiana Badan.

Manifestarea de la Selemet a adunat aici şi ansambluri folclorice, solişti profesionişti şi artişti amatori nu numai din Republica Moldova, ci şi din România (inclusiv din judeţele Buzău şi Prahova), reprezentanţi ai etniilor conlocuitoare din zona de sud a ţării — găgăuzi, ucraineni, bulgari etc., care au prezentat, pe parcursul mai multor ore, un vast concert de sărbătoare.

Nelipsite din program au fost şi bucatele tradiţionale  de prin părţile locului, prezentate în cadrul Târgului Gastronomic iProsop, precum şi  competiţiile la diferite probe sportive: luptele pentru premiile vii „Berbec”, „Iepure” şi „Cocoş”, ridicarea greutăţilor, jocul de dame, şah, domino etc.

Ion CIUMEICĂ