Rezervaţia „Lebăda Albă” se află în pericol

Orașul Leova este deținător al uneia dintre cele mai rarisime opere ale naturii, Rezervația „Lebăda Albă”.

Potrivit sursei leova.org, Rezervația Naturală „Lebăda Albă” a fost creată în iunie 1998 prin adoptarea Legii privind fondul ariilor natural protejate de stat. Ea este situată în partea de sud-vest a orașului Leova, fiind reprezentată de suprafeţe terestre şi acvatice cu aria totală de 30 de hectare.

Această rezervație, precum și terenurile aferente, au o importanță deosebită, fiind amplasate în calea de migrație a păsărilor din Europa.

Complexul arboricol, care ocupă doar 30% din teritoriu, este populat de 63 de specii, dintre care 37 sunt din ordinul paseriformelor.

Rezervația „Lebăda Albă” este printre puținele zone umede naturale rămase pe teritoriul Republicii Moldova.

Acum, rezervația este într-o stare nefavorabilă, fapt ce periclitează existența nu doar a speciilor faunistice, ci și a zonei umede în ansamblu.

Regulamentul de exploatare a rezervației stipulează necesitatea pazei pentru menținerea ordinii. Lipsa acesteia facilitează amplificarea efectelor devastatoare a factorului uman.

De asemenea, pe toate căile de acces spre rezervație și la bornele de hotar trebuie să fie panouri informative, pentru limitarea pășunatului și a arderii stufului (acțiuni întreprinse constant), dar și plasarea acestora în oraș, pentru conștientizarea populației.

În prezent, lipsa bornelor de hotar în unele zone ale rezervației conduce la amplificarea influenței nefaste a factorului uman. Lipsa panourilor informative conduce la nemijlocita pierdere a valorii rezervației în însăși conștiința populației.

Digul antiviitură are ca scop protecția râului Prut și a rezervației contra evacuării apei. Astfel, în timpul fluxurilor mari de apă, digul nu permite smulgerea florei și nimicirea faunei rezervației, asigurând menținerea condiției de mlaștină și a umidității acesteia.

În perioada caldă a anului, rezervația devine punct de tranziție pentru păsări de importanță internațională, cuibărind inclusiv în aceste diguri.

Însă, în ultima perioadă, are loc excavarea argilei din digul antiviitură, ceea ce duce la distrugerea cuiburilor de păsări. De asemenea, din cauza exploatării intense  a resurselor naturale, din dig au loc alunecări de teren.

Una din măsurile de prevenire realizată în acest sens constituie plantarea arborilor în zonele cu risc de surpare din cadrul digului antiviitură.

Construcția hidrotehnică de evacuare a fost realizată sub digul antiviitură și continuă de-a lungul rezervației, având scopul conducerii apelor atmosferice până în râul Prut, prevenind surparea digului și inundarea rezervației în cazul revărsării râului Prut.

Aceste canale trebuie să fie asigurate cu capace pentru a preveni pătrunderea deșeurilor, însă lipsa acestora poate conduce la un dezechilibru natural din cauza acoperirii orificiilor de evacuare a apei cu deșeuri.

Deși Rezervația reprezintă o excepțională amprentă a unicității naturii, implicarea omului a determinat o nemiloasă limitare a vitalității întregului ecosistem.

Acum este necesară urgentarea aplicării măsurilor care vor conduce la reabilitarea Rezervației Naturale „Lebăda Albă”.

Este vorba de inițierea unor intense campanii de informare a populației despre cauzele și repercusiunile implicării factorului antropic într-un spațiu protejat legal, ce asigură dezvoltarea speciilor faunistice și floristice, precum este Rezervația Naturală „Lebăda Albă”.

Printre acestea se numără: realizarea meselor rotunde cu localnicii de toate vârstele întru mobilizarea generală; responsabilizarea autorităților publice locale întru prevenirea pășunatului, braconajului, poluării și aplicarea sancțiunilor în cazul în care nu au fost respectate rigorile rezervației; evaluarea consecventă a impactului acțiunilor antropice asupra ecosistemului Rezervația Naturală „Lebăda Albă”; asigurarea echilibrului dintre mediul uman și cel natural conform principiilor ecodezvoltării; recunoașterea unicității ecologice a Rezervației „Lebăda Albă”, care reflectă una dintre cele mai desăvârșite opere ale naturii, iar starea ei definește gradul nostru de umanitate.

Așa e – „gradul de umanitate”. Și atunci apar câteva întrebări: „E în stare primăria Leova să salveze „bijuteria”? Să aloce un milion de lei pentru a o salva, să pună pe post barem un paznic care să o păzească, să adopte o decizie a Consiliului orăşenesc pentru a o proteja pentru generațiile de azi și pentru cele de mâine?

Ion MITITELU