Dragu-mi-i să cânt… la stână

  Voi remarca din start că în vatra Cârpeştiului de pe dealul Baimacliei, raionul Cantemir, sunt la ele acasă tradiţiile şi obiceiurile populare, dar şi/sau cu precădere – folclorul păstoresc, adică melodiile şi dansurile de la ţară, câmpeneşti, rustice, care transmit, din generaţie în generaţie, crâmpeie ce zugrăvesc în mod idilic viaţa ciobănească.

  Folclorul este expresia artistică a conştiinţei colective a moldovenilor, este cel mai mare tezaur de obiceiuri, credinţe, legende şi sentimente păstrate în vatra Cârpeştiului din negura timpurilor până astăzi. Acest lucru l-a menționat, la festivitatea începută la biserica din acest sat şi consacrată împlinirii a 30 de ani de activitate a Ansamblului etnofolcloric cu semnificativul nume „La stână”, conducătoarea acestuia, Larisa Argint,

  „Noi, a spus ea, putem afirma cu certitudine şi legitimă mândrie că, din fericire, creaţia populară de la noi din sat (cântece, doine, basme, balade, snoave, legende, dansuri, colinde, oraţii de nuntă, descântece ş.a.) este parte a creaţiei populare româneşti. Valorificarea scenică a acestei creaţii folclorice, păstrătoare de tradiţii şi obiceiuri, într-o manieră cu totul şi cu totul autentică, în care se realizează de 30 de ani, au făcut ca Ansamblul folcloric „La stână” să fie apreciat şi dincolo de hotare pentru originalitatea şi profesionalismul său, dovadă fiind titlurile, semnele de gratitudine obţinute: colectiv popular model (1994), laureat şi premiant al festivalurilor-concursuri de la Cantemir, Cahul, Chişinău, Ştefan Vodă, Străşeni, Criuleni, dar şi de la Vaslui, Galaţi, Constanţa, Iaşi, Sălaj şi din alte oraşe din România”.

  Cu ocazia acestui eveniment cultural de anvergură, graţie strădaniilor Larisei Argint şi ale întregii sale familii (fiica Doina, fiul Liviu, soţul Tudor), eforturilor primarului localităţii, Ion Bâzu, altor oameni de bună credinţă şi cu suflet mare, a avut loc şi lansarea culegerii „Dragu-mi-i să cânt… la stână”, care include creaţii muzical-poetice auzite şi selectate de la locuitorii satului Cârpeşti, structurate în  şase compartimente: cântece de păstorie şi natură; de dragoste şi satirice; ritualice (colinde); de cătănie şi de război; de joc şi voie bună; cu melodia uitată… şi poezii.

  Lucrarea, în opinia maestrului în artă Victor Botnaru, „este binevenită ca şi document istoric, dar şi ca material metodic didactic în activitatea de instruire şi propagare a tradiţiilor muzicale în cadrul ansamblurilor folclorice”.

  În opinia lui Victor Ciobanu, şef de direcţie la Agenţia Turismului din Republica Moldova, cartea este străbătută de activităţile ciobanului, fiind relevantă prin expunerea păstorului în societate, de cântece de dragoste, având drept linie de sprijin dorul, acest fenomen greu de explicat în alte limbi, prin tradiţiile şi obiceiurile populare, între care se evidenţiază colindatul şi uratul, alte datini străvechi din zona de sud a ţării, reprezentând rădăcinile spirituale ale comunităţii locale, devenind o carte de vizită a satului Cârpeşti.

  În context, primarul Ion Bâzu, preşedintele raionului Cantemir, Andrei Ciobanu, aveau să  evidenţieze faptul că „meritul Larisei Argint constă nu numai în faptul că a reuşit să creeze şi să conducă un colectiv etnofolcloric de performanţă, dar şi să educe câteva generaţii de discipoli, o bună parte dintre care a ales lumea muzicii, a melosului popular”.

  Prin pasiunea pentru folclor, prin dăruirea sa, a menţionat Sergiu Toderici, şeful Serviciului cultură şi turism al Consiliului Raional Cantemir, Larisa Argint a reușit ca melodiile culese din bătrâni să fie cântate şi îndrăgite de întreg satul, să fie transmise din  gură în gură.

  Semnificativ în acest sens a fost şi episodul de start al programului evenimentului, prezentat de către colectivul „La stână” – obiceiul de începere a păstoritului, în ziua de Sfântul Gheorghe, cu care, de altfel, cârpeştenii au cucerit în repetate rânduri „Caşul Mare” la festivalurile-concursuri ale tradiţiilor păstoreşti, au dus hăt departe faima raionului.

  Cuvinte de apreciere a contribuţiei Larisei Argint la conservarea, dezvoltarea şi promovarea creaţiei populare au rostit, în cadrul festivității concertistice,  desfăşurată în faţa căminului cultural din sat, Varvara Buzilă, etnografă şi muzeografă, Victor Botnaru, menţionat mai sus, colegii de breaslă: conducătorii colectivelor folclorice din Borogani, raionul Leova, de la Câşliţa Prut şi Andruşul de Sus (ambele din raionul Cahul), din localităţile vecine Cociulia şi Tartaul, ai ansamblurilor „Ciobănaşul” şi „Mierla Prutului” de la Casa raională de cultură, reprezentanţi ai Direcţiei generale învăţământ, ai altor subdiviziuni ale Consiliului Raional Cantemir.

  Emoţionante au fost mesajele foştilor discipoli ai Larisei Argint, membri ai altui colectiv – „În pădure, la izvor”, mulţi dintre care sunt zburătăciţi prin lume, dar care au mai păstrat dorul de casă, de sat, de cântec şi dans popular, care, au specificat ei, ne  reprezintă ca neam în străinătate.

  Copleşită de emoţii fireşti, Larisa Argint a mulţumit tuturor colegilor, învăţăceilor, familiei, primăriei şi conducerii raionului, sătenilor, care au pus umărul la realizarea sărbătorii de suflet, ce vine nu numai să încununeze activitatea de trei decenii pe tărâmul valorificării şi propagării folclorului autentic, dar şi deschide noi perspective întru  îmbogăţirea și completarea zestrei de obiceiuri, tradiţii populare.

  Numeroasa asistenţă a urmărit cu multă plăcere, timp de câteva ore, concertul de excepţie compus din cântece şi dansuri, adevărate perle ale melosului popular românesc.

Ion  DOMENCO