Salubrizarea localităţilor, o problemă de importanţă majoră

Preşedintele raionului Cimişlia, Iovu Bivol, a convocat, la sfârşitul săptămânii trecute, o şedinţă de lucru cu participarea unor consilieri raionali, a primarilor de oraş, comune şi sate, a şefilor structurilor raionale, a specialiştilor din diverse servicii responsabili de soluţionarea problemelor ecologice în această unitate teritorial-administrativă.

Tema pusă în discuţie a fost legată de primele bilanţuri ale perioadei de salubrizare care este în plină desfăşurare în toate localităţile din raionul Cimişlia.

În acest context, Iovu Bivol a amintit asistenţei că la 2 aprilie 2018 el a semnat o dispoziţie cu privire la organizarea Concursului raional „Cea mai modernă, mai salubră şi mai amenajată localitate”, acest document fiind expediat pe adresa tuturor autorităţilor publice locale de nivelul întâi şi altor organe interesate.

A fost stabilită perioada de desfăşurare a concursului în cauză – de la 1 aprilie până la 1 august anul curent, s-a instituit şi o comisie raională în acest scop, compusă din 15 persoane, inclusiv trei primari: Vladimir Medoni de la Hârtop, Gheorghe Pînzar de la Ciucur-Mingir şi Natalia Chistol de la Satul Nou. Activităţile comisiei vor fi dirijate de către Gheorghe Netedu, vicepreşedinte al raionului Cimişlia.

Prin aceeaşi dispoziţie a preşedintelui raionului Cimişlia, a fost aprobat Regulamentul de organizare a Concursului „Cea mai modernă, mai salubră şi mai amenajată localitate”. Acesta prevede că raionul este divizat în trei sectoare: în primul intră unităţile administrativ-teritoriale Batâr, Troiţcoe, Mihailovca, Selemet, Satul Nou, Suric, Codreni şi Sagaidac; în al doilea au fost incluse comunele Albina, Hârtop, Lipoveni, Porumbrei, Gura Galbenei, Ivanovca Nouă, Valea Perjei; din al treilea fac parte primăriile Cenac, Ciucur-Mingir, Ecaterinovca, Ialpujeni, Gradişte, Javgur şi Topala.

Oraşul Cimişlia va fi înaintat la etapa naţională a Concursului pentru localităţile urbane cu o populaţie de până la 20 de mii de persoane, prin decizia Consiliului raional sau a Consiliului orăşenesc, fără un concurs prealabil.

Pentru învingătorii acestei competiţii au fost stabilite următoarele premii băneşti: un loc întâi – 40 de mii de lei; un loc doi – 30 de mii de lei; două locuri trei – câte 15 mii de lei.

„Ştiu că Dumneavoastră aţi efectuat deja o anumită muncă în această direcţie, folosindu-vă de faptul că am sărbătorit Învierea Domnului nostru Isus Hristos, că am marcat Paştele Blajinilor. Noi mizăm foarte mult în continuare pe autorităţile publice locale de nivelul unu şi ne dorim mult susţinerea lor în activitatea de zi cu zi privind salubrizarea localităţilor”, a afirmat conducătorul raionului Cimişlia adresându-se primarilor prezenţi în sală.

Iovu Bivol a fost completat şi de alţi vorbitori. Astfel, şefa interimară a Inspecţiei ecologice Cimişlia, Aurica Gherganov, care este şi vicepreşedintă a Comisiei raionale pentru organizarea şi desfăşurarea concursului menţionat mai sus, a venit în faţa asistenţei cu o informaţie despre raidurile efectuate în sate şi comune. Potrivit dumneaei, în prezent, pe teritoriul raionului Cimişlia există 29 de gunoişti. Acestea toate trebuie lichidate.

„În perspectivă, a specificat Aurica Gherganov, la noi trebuie să fie numai patru rampe de depozitare a deşeurilor menajere – la Gura Galbenei, Ecaterinovca, Marienfeld şi Mihailovca”.

Asupra importanţei unui mediu sănătos pentru viaţa noastră s-a oprit în luarea sa de cuvânt o altă vicepreşedintă a Comisiei raionale privind organizarea şi desfăşurarea Concursului „Cea mai modernă, mai salubră şi mai amenajată localitate” – consiliera raională Tamara Pascaru, medic-şef sanitar de stat al Centrului de sănătate publică Cimişlia.

Vorbitoarea a atras atenţia în mod deosebit asupra calității apei potabile, care lasă mult de dorit din cauza că fântânile şi sondele nu sunt amenajate conform regulilor în vigoare, nu se face clorinarea apei. Din cauza aceasta, sporeşte riscul înrăutăţirii situaţiei epidemiologice prin apariţia şi dezvoltarea bolilor diareice acute şi a altor maladii.

În continuare, mai mulţi primari, printre care Nicolae Bâcos (Albina), Vladimir Medoni (Hârtop), Efim Strogoteanu (Ecaterinovca), Victor Stână (Gura Galbenei), Valeriu Spânu (Codreni), au abordat o serie de probleme legate de igienizarea localităţilor, soluţionarea cărora nu depinde numai de autorităţile publice locale de nivelul întâi.

Preşedintele raionului Cimişlia, Iovu Bivol, a declarat că toate propunerile şi sugestiile înaintate au fost înregistrate, ele vor fi analizate şi se vor căuta posibilităţi pentru a le transpuse în viaţă. Despre multe dintre ele s-a discutat în aceeaşi zi în cadrul altei şedinţe în care s-a analizat în mod detaliat activitatea întreprinderii municipale „Servcom Cimişlia”, responsabilă de salubrizarea majorităţii localităților din acest raion.

 Ion CIUMEICĂ