Gheorghe Răileanu: „Dorim afirmarea unui regim cu adevărat democratic în Republica Moldova”

La sfârşitul lunii martie anul curent, şi-a desfăşurat lucrările cea de a XXIV-a sesiune a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale (CALR) din cadrul Consiliului Europei, la care s-a discutat şi chestiunea privind situaţia aleşilor locali din Republica Moldova. La finalul acesteia, a fost adoptată, practic, cu unanimitate de voturi, a unei rezoluţii.

La lucrările acestui forum a participat şi a rostit un discurs delegatul titular din  partea ţării noastre, Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia. Astăzi discutăm cu dumnealui pe marginea evenimentului în cauză.

 

– Cum a apărut în ordinea de zi a CALR  al Consiliului Europei problema referitoare la starea de lucruri a aleşilor locali din Republica Moldova?

– La sfârşitul anului trecut, două delegaţii ale acestui organ au venit în ţara noastră, la solicitarea Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), pentru a se documenta asupra situaţiei care există la noi în domeniul respectiv. Toate cele observate şi auzite de către oficialii europeni şi-au găsit oglindire într-un proiect de rezoluţie înaintat spre dezbatere la sesiunea ordinară a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei. Din partea Republicii Moldova şi-au expus opiniile, în afară de mine, preşedinta CALM, Tatiana Badan, primăriţa satului Selemet din raionul Cimişlia, şi Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineţ.

– Şi despre ce aţi vorbit Dumneavoastră?

– Am început cu aceea că noi înţelegem că CALR al Consiliului Europei nu poate rezolva toate problemele care ne privesc, dar este evident că el trebuie să cunoască şi să înţeleagă procesele care determină evoluția evenimentelor în ţara noastră. Ca moment pozitiv, am apreciat faptul că a fost restabilit dialogul cu Guvernul, sperăm că va fi restabilită şi încrederea în autorităţile centrale. Dar politizarea totală, corupţia, lipsa de progrese în investigarea furtului miliardului de euro continuă să cauzeze o stagnare a vieţii publice, neîncrederea oamenilor de afaceri, a investitorilor, plecarea capitalului din ţară şi migraţia în masă a populaţiei.

– Aţi adus şi unele exemple concrete?

– Da. Am specificat că, în condiţiile politizării excesive a finanţelor publice şi a presiunii, pentru a face faţă situaţiei, primarii sunt forţaţi să recurgă la orice mijloace, inclusiv să adere la partidul de guvernământ. La sărbătorirea Zilei Autonomiei Locale, la 1 februarie anul curent, prim-ministrul țării, Pavel Filip, a anunţat cu mândrie că Partidul Democrat are deja în rândurile sale 600 de primari. La alegerile locale, această formaţiune politică a obţinut un rezultat de doar 278 de primari aleşi. Dublarea numărului acestora este semnificativă.

– În discursul Dvs. v-aţi referit şi la alte aspecte ale vieţii cotidiene?

– Nu am putut să nu menţionez că neajunsurile şi abaterile de la principiile democratice conduc la radicalizarea societăţii. Din păcate, şi autorităţile centrale din ţara noastră contribuie la aceasta. De plidă, preşedintele Igor Dodon ameninţă unioniştii cu dosare penale. Făcând uz de funcţia sa, el, la doar câteva zile după primele declaraţii simbolice ale unioniştilor, a mobilizat adepţii săi în circa 100 de localităţi să ceară scoaterea adepţilor unirii cu România în afara legii.

Am mai spus că mulţi moldoveni şi acum suspectează că anexa secretă a pactului „Ribbentrop-Molotov” continuă să fie aplicată în privinţa poporului nostru.

– Discursul pe care l-aţi rostit la Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din componenţa Consiliului Europei s-a axat şi pe anumite perspective pentru viitor?

– Am atras atenţia asupra faptului că majoritatea cetăţenilor nu mai cred că e posibil să se facă ordine în ţară fără ajutor din afară. Tot mai mulţi îşi îndreaptă speranţele spre unirea Republicii Moldova cu România.  Şi, fiindcă am vorbit chiar în data de 27 martie, am specificat că în această zi marcăm 100 de ani de la unificarea teritoriului rupt în 1812 de Rusia de la Principatul Moldovei, ca rezultat al războiului ruso-turc şi că cea mai mare parte a fostului principat este în prezent în componenţa statului român.

Am specificat, de asemenea, că de la începutul anului curent şi până spre sfârşitul lunii martie, circa 140 de localităţi din ţara noastră au adoptat decizii simbolice privind unirea Republicii Moldova cu România ca fiind cea mai raţională şi cea mai scurtă cale de a rezolva complexul de probleme interne, de a ieşi din situaţia geopolitică regională ostilă şi de a adera la Uniunea Europeană.

– Şi ce conţinut a avut acordul final al alocuţiunii Dumneavoastră?

– Mi-am exprimat speranţa că vom avea susţinerea Uniunii Europene pentru afirmarea unui regim cu adevărat democratic în Republica Moldova, pentru admiterea urgentă a ţării noastre în UE în mod direct sau prin unificarea cu România.

A dialogat Ion CIUMEICĂ