Soarta victimelor violenței domestice din Moldova: maltratate acasă, arătate cu degetul în stradă

  Deși este înregistrată o scădere medie de peste 80%, a cazurilor de violență domestică în anul 2017, acest fenomen continuie încă să curme zeci de vieți în casele moldovenești.

  Astfel, la sfârșitul anului 2017,  numai în raionul Căușeni se aflau la evidență 187 de persoane din categoria „Agresori familiali” (177 de bărbați și 10 femei), dintre care 132 au fost înregistrați de-a lungul anului trecut iar alți 95 au fost radiați, după ce aceștia nu s-au încumetat să încalce legislația mai bine de 12 luni.          

  „În cazul în care există risc sporit pentru victimele violenței domestice, angajații inspectoratului le propun să apeleze la centrele de asistență „Pro Familia” și la „Centrul de Drept” din centrul raional, unde acestora le este oferită asistență juridică, psihologică și cazare pentru o perioadă scurtă” – menționează Lilia Scrinic, inspectoare superioară la Biroul siguranţă copii al Inspectoratului de poliţie Căuşeni.

  Nici statisticile din raionul Cimișlia nu oferă prea mult optimism deocamdată.  Potrivit șefului Secției ordine publică a Inspectoratului de Poliție din raionul Cimișlia, Veaceslav Antoci, în anul trecut, două persoane și-au pierdut viața în urma violenței domestice, la care au fost supuse un timp îndelungat. Alți 36 de  agresori, dintre care, două femei, s-au ales cu pedepse contravenționale.

 Raionul CăușeniRaionul Cimișlia
  Principalele motive care stau la baza violenței domesticeConsumul abuziv de alcol
Lipsa unui loc de muncă, sau a unei ocupații
  Cauze penale  intentate în anul 2017           17         16
 Persoane supravegheate în baza ordonanței de protecție           86          36
 Cele mai multe cazuri de violență, au loc între orele:18:00-00:0018:00-00:00

 Ordonanța de protecție, colac de salvare pentru victimele violenței

 Ordonanța de restricție de urgență și cea de protecție  a victimelor violenței domestice, se aplică în cazul în care agresorul prezintă pericol pentru victimă.

  „În cazul în care agresorul are un comportament agresiv sau foarte agresiv, se emite ordinul de restricție de urgență, care prevede îndepărtarea agresorului din familie pentru un termen de până la 10 de zile. Această restricție este aplicată imediat de către polițist, fără acordul victimei. Cu regret, victimele nu prea se adresează după asistență psihologică. Li se pare că este o rușine să mergi la psiholog, iar această tendință se menține în întreaga societate”, menționează Veaceslav Antoci.

    În cazul în care agresorul prezintă în continuare pericol pentru victimă, instanța de judecată emite ordonanța de protecție a victimelor, cu un termen de maximum 90 de zile. Aceasta are drept scop restricționarea accesului agresorilor la victimele acestuia, precum și în locuințele în care locuiesc acestea.

 Contactat de „Gazeta de Sud”, directorul Centrului de drept din orașul Căușeni, avocatul Ion Oboroceanu, a menționat că ordonanța de protecție este un succes al tuturor organizațiilor care oferă asistență victimelor violenței în familie.

  Centrul este specializat în asistența juridică, reprezentarea și protecția victimelor violenței familiale, a discriminării și traficului de ființe umane.

Ion Oboroceanu, directorul Centrului de Drept din Căușeni, foto - moldovacurata.md
Ion Oboroceanu, directorul Centrului de Drept din Căușeni, foto – moldovacurata.md

    „Noi am fost primii care am emis ordonanță de protecție a unei victime a violenței domestice. S-a întâmplat în luna martie a anului trecut, când am mers în localitatea Viișoara din raionul Ștefan Vodă. Pe parcursul anului trecut, 53 de femei și trei bărbați au beneficiat de asistență juridică și psihologică din mai multe raioane. Cele mai multe victime  care au apelat la ajutorul nostru au vârste cuprinse între 25-40 de ani, însă avem și minori sau persoane în etate. Până nu demult, era un stereotip precum că violența este prezentă doar în familiile social-vulnerabile, însă avem beneficiari și din familii de medici sau funcționari publici. Trebuie salutat faptul că, în timp, victimele găsesc curajul de a ieși din acel lanț al violenței”, a declarat Ion Oboroceanu.

  O nouă prevedere legislativă, adoptată recent, îl poate obliga pe agresor să părăsească domiciliul pe un termen de până la 10 zile, fără a fi nevoie de acordul acestuia, deoarece, până nu demult, victimele (adesea mame cu copii), erau nevoite să părăsească locuința și să caute asistență și ajutor, în timp ce agresorul beneficia de toate comoditățile și bunurile acumulate în comun.

    Un rol foarte important în depistarea și prevenirea cazurilor de violență îl au medicii de familie și asistentele medicale din localități, care, odată ce depistează urme de violență, sunt obligate să contacteze organele de drept și psihologii, care intervin pentru a-i acorda asistență victimelor. Despre problemele și stereotipurile prezente încă în societatea moldovenească am discutat cu medicul psihiatru Alexandru Ciobanu din cadrul Spitalului raional Cimișlia.

    „Femeile tind adesea să ascundă cauzele insomniilor, ale stresului sau ale vânătăilor. Toate acestea sunt rezultatul traiului într-o societate patriarhală, unde bunelul o bătea pe bunica, tata pe mama și așa mai departe. Rușinea, stereotipul că tot femeia va trebui să plătească amenda agresorului și teama că, odată ce acesta va reveni, va fi iarăși bătută. Prejudecățile acestea sunt cel mai mare impediment în cadrul implementării justiției. De multe ori, abuzatorul este cunoscut cu sectoristul sau primarul, care, fiind influențați de prejudecățile societății, încearcă să-l apere și învinuiesc victima. Cazuri care s-ar solda cu divorțul dintre abuzator și victimă sunt foarte puține, unul sau două timp de un an”, spune Alexandru Ciobanu.

  Adesea, judecătorii pedepsesc simbolic agresorii, încurajându-i astfel să revină la năravurile vechi. Un exemplu concludent este unul dintre cazurile raportate de către Promo-LEX. Potrivit ONG-ului, la data de 24 ianuarie 2018, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat o decizie prin care a admis apelul victimei violenței în familie, înăsprind pedeapsa agresorului și valoarea prejudiciului moral. Acesta a fost condamnat la o pedeapsă cumulativă de șase ani, cu executarea într-un penitenciar de tip semi-închis și încasarea din contul acestuia a prejudiciului moral de 50.000 de lei.

violență
Imagine simbol sursa: fira.rs

  „Din cauza lipsei de conlucrare și integrare în societate a agresorilor familiali, sunt frecvente cazurile de recidivă, când agresorii încalcă acea ordonanță de protecție.  Un asemenea gest îl poate costa pe un agresor circa 200 de ore de muncă în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani” – menționează medicul.  

  Ceva mai înainte de pronunțarea acestei sentințe, Judecătoria sectorului Buiucani a stabilit o pedeapsă de cinci ani cu suspendare pentru agresor, deși acesta a comis patru infracțiuni: privare ilegală de libertate, violență în familie, huliganism și neexecutarea hotărârii judecătorești (încălcarea ordonanței de protecție). Aceeași judecătorie stabilise și un prejudiciu moral în valoare de 20.000 de lei. 

Cea mai dificilă formă de violență, care este greu de depistat, este violența psihologică, ce provoacă depresii profunde victimelor.

„Sunt femei care ajung în terapie după câțiva ani de la divorț și povestesc că au trăit zece ani fiindu-i insuflat gândul că nu e bună de nimic, iar ea este în viață numai datorită soțului etc. Cu cât mai multe sentimente negative trăiește o persoană, cu atât mai predispusă este victima la boli cronice. Ele sunt mai predispuse la boli somatice, hipertensiune, astm, tiroidita etc. Femeile nu-și părăsesc agresorii deoarece le este insuflat gândul că nu se vor descurca deloc, când de fapt, se dovedea că acea femeie întreținea întreaga familie, inclusiv pe agresor”, subliniază Alexandru Ciobanu.

 Traumele psihologice provocate copiilor care au asistat la scene de violență au un impact negativ profund. Aceștia, devenind maturi, întâlnesc dificultăți în crearea unei familii, ei au teroarea aceasta în memorie.

  Potrivit lui Alexandru Ciobanu, multe mame de copii minori se confruntă cu situații în care copiii acestora sunt abuzați sexual de concubinii acestora, însă preferă să tacă sau nu acceptă un asemenea adevăr.