Peste 2 milioane de moldoveni au călătorit în UE în ultimii doi ani

Pe 28 aprilie 2016, Republica Moldova a marcat 2 ani de când are regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. De anularea vizelor pentru călătoriile de scurtă durată în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele non-membre, dar care fac parte din spațiul Schengen, se bucură cetăţenii moldoveni, posesori ai paşaportului biometric.

PTF Leușeni

În cei 2 ani de zile, 1 400 122 de traversări ale cetățenilor moldoveni au fost înregistrate la ieșirea din țară prin punctele de trecere situate la hotar cu România și Aeroportul Internațional Chișinău, conform unui comunicat al Poliției de frontieră.

Cel mai traversat punct de trecere a fost Leușeni – Albița, poliţiştii de frontieră înregistrând 492.500 de treceri ale persoanelor, fiind urmat de Sculeni – Sculeni prin care deţinătorii de paşapoarte biometrice au ieşit din ţară de 315.449 ori , iar alte 183.899 traversări a moldovenilor care au mers în comunitatea europeană prin punctul de trecere Giurgiulești – Galați. În celelalte puncte de trecere au fost consemnate următoarele date privind traversarea cetățenilor moldoveni în baza pașapoartelor biometrice:
Punctul de trecere a frontierei Cahul – Oancea – 170.933;
Punctul de trecere a frontierei Aeroportul Internațional Chișinău – 137.377;
Punctul de trecere a frontierei Costești – Stânca – 72.321;
Punctul de trecere a frontierei Ungheni – Iași – 14.049;
Punctul de trecere a frontierei Lipcani – Rădăuți Prut– 13.594.

Conform datelor statistice, persoanele de gen feminin au traversat frontiera de 622.766 ori, iar 777.346 de traversări a graniței înregistrate de către bărbaţi. Tinerii, cu vârste cuprinse între 26 – 35 ani, au fost în topul persoanelor care au ales să plece în Uniunea Europeană, numărul traversărilor acestora fiind de 386.545. Un număr mare de treceri a fost înregistrat de moldovenii cu vărsta 46+ ani (302.540 traversări), cu o diferență mică la număr, s-au apropiat cetățenii cu vârste de 18 – 25 de ani (282.698 traversări).

De la anularea vizelor pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen, 577 058 de moldoveni (ca persoane distincte) au plecat spre UE în baza pașapoartelor biometrice, din care au revenit în țară 497 252 cetățeni, ceea ce constituie 86,2%.

În perioada 28 aprilie 2014 – 28 aprilie 2016, fluxul total de cetățeni moldoveni care au traversat frontiera cu România sau au zburat prin Aeroportul Internațional Chișinău, pe ambele sensuri (ieșire-intrare), a constituit 8 933 726 traversări, dintre care 2 735 515 au fost posesori ai pașapoartelor biometrice.

De asemenea, efectuând analiza datelor privind traversarea frontierei de stat, putem concluziona că mobilitatea cetățenilor R. Moldova spre UE în perioada aprilie 2015 – aprilie 2016 s-a majorat cu aproximativ 13% faţă de aceeași perioadă a anului precedent. Frontiera de stat a R. Moldova fiind traversată către Uniunea Europeană de 4 740 373 de ori, doar în ultimul an. Din acest număr, 1 832 289 de traversări au fost efectuate în baza paşapoartelor biometrice, ceea ce constituie o creştere cu 102,9% în comparaţie cu anul precedent, când au fost consemnate 903 226 traversări.

Potrivit datelor oficiale ale Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, din momentul liberalizării regimului de vize cu UE, nu a fost permisă intrarea în statele membre ale UE la cca 3450 de cetăţeni moldoveni, ceea ce constituie aproximativ 0,6% din numărul total al persoanelor care s-au bucurat de oportunitatea călătoriei în statele membre ale UE fără necesitatea deţinerii vizei. Motivul principal îl constituie neconfirmarea scopului de călătorie, insuficienţa mijloacelor financiare şi depăşirea termenului legal de şedere în statele membre.

Poliția de Frontieră de comun cu alte autorități publice a asigurat, în limitele competenței, ca cetățenii R.Moldova care călătoresc în statele UE să fie informați privind regulile de intrare și ședere în Uniunea Europeană, în același context poate fi menționată și dotarea cu tehnnică și echipament performant, astfel încât, autoritatea de frontieră să fie un garant al securității la granița externă a Uniunii Europene și al condiționalităților asumate în contextul liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană.