„Mă împlinesc aplauzele şi publicul satisfăcut de prestaţia noastră”

Interviu cu Larisa Pînzari, conducător artistic al Ansamblului folcloric model „Busuioc Moldovenesc”, care împlineşte 25 de ani de la fondare

interviu

– Când a început istoria „Busuiocului Moldovenesc” şi a cui a fost iniţiativa?

– Activând din anul 1990 în cultură, am înfiinţat ansamblul „Busuioc Moldovenesc”, care pe atunci purta titlul de „Busuioc”. Activau 20 de persoane, cu vârste cuprinse între 5 şi 50 de ani, fiind un colectiv mixt. A urmat o întrerupere, după care colectivul îşi reia activitatea, iar în anul 2005, cu susținerea şi îndrumarea lui Mihai Grîu, l-am atestat drept colectiv mixt. Şi abia după 10 ani de activitate, colectivul reuşeşte să treacă atestarea şi să obţină titlul de colectiv folcloric model.

– Care sunt realizările colectivului după o activitate de 25 de ani?

– Colectivul se bucură timp de 25 de ani de realizări foarte frumoase, în special în ultimii 10 ani, de când am primit titlul de colectiv model. Succesul a venit de la prima apariție pe scenă, în anul 1990, când am participat la festivalul raional „V-am ura, v-am tot ura”, organizat la Casa de cultură din Cimişlia. Recent, am participat la concursul „Dulce floare de salcâm”, desfăşurat la Cahul, de unde ne-am întors cu locul II, apoi urmează premiul mare la festivalul–concurs „În poiana dorului” , organizat la Popeasca, Ştefan Vodă, iar mai nou, am luat locul I la festivalul–concurs „La Nistru, la mărgioară” din Şerpeni, Anenii Noi, locul I cinci ani la rând la festivalul raional „La noi în sat”, care se desfăşoară tradiţional la Hîrtop.

– Aveţi atâtea premii câştigate, care este legătura dintre succes şi folclor?

– Există un raport între succes şi folclor. Dacă eşti motivat să „semeni” folclor, atunci ai parte de succes, şi dacă succesul e de partea ta, atunci eşti motivat să continui pe această cale şi să fii adept al folclorului, şi să îl promovezi în aşa fel încât spiritul şi tradiţia populară să mai aibă şanse să dăinuie.

– Cum vă formaţi repertoriul?

– Repertoriul îl facem culegând folclor de la săteni, de la persoanele în etate, împreuna cu membrii colectivului. Folclorul cules îl prelucrăm cu corepetitorul şi acompaniatorul colectivului, iar apoi îl scoatem în scenă şi îl promovăm.

– Ce este folclorul şi cum a crescut dragostea pentru folclor în inima dumneavoastră?

Colectivul folcloric se bazează şi munceşte după principiul: „Folclorul trebuie slujit cu dăruire şi aşezat ca un busuiocul la icoana nemuririi noastre”. Bazându-ne pe acest principiu, încercăm să ne formăm un repertoriu vast şi inedit, care stă la temelia tezaurul baştinei noastre. Dragostea pentru folclor ne-a fost înrădăcinată încă de mică, fiindcă am crescut într-o familie de folclorişti, apoi m-am căsătorit și am ajuns într-o familie care, la rândul ei, avea cultivată în suflet dragostea de cântecul folcloric. Şi aşa, înconjurată fiind de folclor, acesta mi-a devenit hrană spirituală, frate şi credinţă.

– Când scena îi aparţine „Busuiocului Moldovenesc”, atunci dăinuie spiritul şi tradiţia. De unde vă vin ideile? Cine vă inspiră?

– Nu aduc pe scenă ceva nou, sunt tradiţiile şi obiceiurile inedite, specifice, pe care le păstrează poporul nostru, eu doar reuşesc să scot aceste obiceiuri la iveală, să intru în contact cu bătrânii din sat, să scot detalii, să le prelucrez şi, într-un final, să le montez.

– În colectiv aveţi şi tineri, cum reuşiţi să-i atrageţi şi să-i îndrumaţi în această direcţie?

– Pentru a familiariza tinerele generaţii cu folclorul, e nevoie sa te impui şi să muncești asiduu. Ţinând cont că astăzi ei au alte preferinţe şi preocupări, cred că îmi reuşeşte să-i deprind şi să-i îndrept pe această cale. Ei sunt viitorul şi, totodată, sunt şi promotorii culturii şi valorilor naţionale, de aceea, datoria noastră e să le semănăm dragostea faţă de valori şi tradiţii, iar ei, la rândul lor, să le promoveze.

– Ce altceva îşi propune să realizeze ansamblul folcloric model „Busuioc Moldovenesc” şi ce visuri are?

– Avem vise măreţe, dar realizabile. Dorim ca şi administraţia publică locală să ne acorde o atenţie mai mare, de asemenea, să ni se procure costume populare. Am vrea să avem şi turnee internaţionale, măcar în România, acesta e visul meu dintotdeauna. Sper că, pe parcursul anilor, vom izbuti, pentru că orice e posibil atunci când îţi doreşti cu adevărat. Mă împlinesc aplauzele şi publicul satisfăcut de prestaţia noastră.

Dumitriţa Cebanu, stagiară