Rezervele materiale de Stat – sursă de pomeni pentru „ai noştri”

Rezervele materiale de Stat au fost şi continuă să fie utilizate de guvernanţi de toate culorile din Republica Moldova în interese personale şi de partid, ca pomeni electorale sau ca instrumente de susţinere pentru “ai noştri”. Iar organele de drept, obligate să contracareze în modul cel mai hotărât orice act de corupţie, protecţionism şi cumătrism, se fac a nu vedea cazurile respective chiar şi atunci când ele sunt mediatizate pe larg.

grau_3047_10

Ilegalităţi secretizate

În anul 2008, Guvernul Tarlev, iar apoi şi Guvernul Greceanâi adoptă la 15 februarie şi respectiv 15 mai două hotărâri secrete (nr. 156 şi nr. 599) prin care acordă, cu titlu de ajutor gratuit, 9 mii de tone de grâu alimentar Combinatului de Panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” SA şi 2 mii de tone SA „Combinatul de pâine din Bălţi” în scopul aprovizionării stabile a populaţiei cu pâine şi produse de panificaţie.

În baza acestor hotărâri, „Franzeluţa” SA a primit 5740,75 tone de grâu, iar SA „Combinatul de pâine din or.Bălţi” – toată cantitatea de 2 mii de tone. Hotărârile prevedeau ca ambii beneficiari să informeze săptămânal Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare despre utilizarea cerealelor, lucru care nu s-a întâmplat.

Guvernul Filat-1 în octombrie şi decembrie 2009 adoptă alte două hotărâri prin care obligă Combinatul “Franzeluţa” şi ”Combinatul de pâine din Bălţi”, dar şi alţi beneficiari de grâu alimentar din rezervele materiale ale statului să restituie producţia timp de un an. În martie 2010, Curtea de Conturi a stabilit că hotârările Guvernelor Tarlev şi Greceanâi din 2008 cu privire la acordarea grâului alimentar au fost adoptate cu încălcarea mai multor prevederi ale legislaţiei. De exemplu, oferirea acestui tip de ajutor umanitar nu constituie secret de stat şi nu cade sub incidenţa Legii cu privire la secretul de stat, în acelaş timp contravine prevederilor art.16 din Legea nr. 1491-XV, care stipulează că nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi întreprinderile şi organizaţiile scopul activităţii cărora este obţinerea profitului.

Cinci ani, patru dosare şi zero rezultate

Consiliulraional Rezina, ales în scrutinul din iunie 2007, s-a dovedit a fi nefuncţional. Comuniştii obţinuseră 17 mandate, iar partidele de orientare democratică – 18. Democraţii însă n-au reuşit să-şi realizeze prioritatea şi după câteva încercări de a alege conducerea raionului, consiliul s-a dizolvat.

Noile alegeri ale consiliului au fost fixate pentru 11 noiembrie 2007. Pentru a râmâne în continuare stăpân în raion (se apropiau alegerile parlamentare din 2009), PCRM a aruncat toate forţele sale în localităţile raionului. Emisarii partidului de guvernământ în frunte cu V.Voronin, V.Tarlev, E. Ostapciuc împărţeau în stânga şi în dreapta ajutoare şi promisiuni. Anume atunci guvernul găseşte 400 milioane de lei pentru reconstrucţia drumului Rezina-Orhei, pe care-i încredinţează, prin “licitaţie”, casei de schimb valutar “Quadro Desing plus” (proprietar V. Şelin), promiţând că până la finele lui 2008 drumul va fi renovat. Iar pentru agricultorii din raion Guvernul oferă 100 de tone de sămânţă de grâu şi orz cu titlu de ajutor umanitar, care urma să fie repartizat pentru semănatul de toamnă fermierilor care suferiseră de pe urma secetei din acel an. În detrimentul prevederilor Regulamentului aprobat de acelaş Guvern, seminţele au fost repartizate de câteva persoane din conducerea raionului, într-un mod absolut arbitrar, gospodăriilor şi localităţilor cu lideri sau simpatizanţi activi ai PCRM. Astfel, la alegerile din 11 noiembrie comuniştii au reuşit să câştige deja 18 mandate în Consiliul Raional din 33 şi să-şi asigure dominaţia încă pentru 4 ani.

După ce acest caz a fost mediatizat în mass-media locală şi centrală, organele de drept, de ochii lumii, au intentat câteva dosare pe figuranţii afacerii cu seminţe. Dar toate, în mod misterios, s-au topit ca zăpada primăvara. În mai 2011, la iniţiativa Procuraturii Rezina este intentat al patrulea dosar pe acest caz, care este transmis pentru efectuarea anchetei la Direcţia Teritorială Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, în prezent Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). La începutul anului curent redacţia săptămânalului CUVÂNTUL a solicitat Procuratura Generală să ne informeze la ce concluzii au ajuns procurorii după cinci ani (!?) de investigaţii pe cazul cu repartizarea ajutorului umanitar de la Rezina. Mai întâi procurorul Constantin Popa de la Procuratura Anticorupţie ne-a informat că ancheta pe cauza penală este aproape încheiată şi la 15 februarie dosarul trebuie să fie transmis în judecată. Iar la 15 aprilie c., la un nou demers al redacţiei, Constantin Popa ne-a răspuns: “Ca urmare a acţiunilor de urmărire penală întreprinse pe cauza nr. 2011280110 (primită de Procuratura Rezina la 27 mai 2011 – n.r.) la 6 aprilie 2012 DGT Nord a CCCEC a pornit cauza penală 2012046053 pe faptul falsului în acte publice comis de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Consiliului Raional Rezina şi din cadrul primăriilor Cogâlniceni, Pripiceni-Răzeşi, Ciuzăuca, Meşeni, Sârcova, Ignăţei, Saharna la întocmirea proceselor verbale din 10.10.07 ale comisiilor speciale locale formate pentru selectarea agenţilor economici beneficiari ai ajutorului material. Tot la 6 aprilie 2012 cauzele penale nr. 2011280110 şi 2012046053 au fost conexate într-o procedură unică de urmărire penală sub nr. 2011280053.

La 18 septembrie 2012 cauza penală nr. 2011280110 a fost retrasă din gestiunea DUP a DCT Nord a CNA şi transmisă pentru efectuarea urmăririi penale în continuare la Direcţia Generală Urmărire Penală a CNA.

La data de 4 aprilie 2013 cauza penală nr. 2011280110 a fost retrasă din gestiunea Direcţiei Urmărire Penală a CNA şi transmisă pentru efectuarea în continuare a urmăririi penale la Secţia Urmărire Penală a DGT Nord a CNA pe motiv că din punct de vedere al oportunităţii au dispărut circumstanţele”.

Precizăm: în investigaţia pe cazul cu repartizarea seminţelor publicată în noiembrie 2007 erau menţionate abuzurile concrete comise de cei care au împărţit seminţele, expuse mai multe mărturii care confirmau încălcările. Procurorii urmau doar să verifice datele şi faptele publicate şi să le califice în conformitate cu legislaţia. Şi dacă pe un fapt extrem de simplu procurorii nu se pot lămuri (sau nu doresc să spună lucrurilor pe nume) timp de cinci ani, face să ne mai mirăm că R.Moldova râmâne una dintre cele mai corupte ţări din Europa.

Grâu din rezervele statului apropiaţilor partidului

Nici actuala guvernare nu face excepţie. Agenţi economici apropiaţi partidelor aflate la guvernare continuă săbeneficieze de anumite “pomeni” din rezervele statului. Bunăoară, o cooperativă de producţie din satul Trifeşti a obţinut, în 2011, foarte uşor, 400 tone de grâu din rezervele statului. Motivaţia, inclusă şi în hotărârea de Guvern nr. 829 din 9 noiembrie 2011, prin care Agenţia Rezerve Materiale a fost împuternicită să elibereze grâulcooprativei deproducţie “Izvoarele Trifeşti” este următoarea: “în scopul asigurării populaţiei cu pâine şi produse de panificaţie”. Potrivit Hotărârii de Guvern, Agenţia urma să prevadă în contractul încheiat cu beneficiarul obligativitatea acestuia de a utiliza grâul primit strict în scopuri de panificaţie, pentru asigurarea populaţiei din teritoriu cu pâine, iar către 1 septembrie 2012 să restituie cele 400 de tone de grâu alimentar în rezervele de stat.

Primarul de Trifeşti Constantin Budurin ne-a confirmat că “Izvoarele Trifeşti” a activat în această localitate în perioada 2006-2010. CP “Izvoarele Trifeşti” a fost fondată de 7 persoane, printre care şi cosilierul raional din partea PLDM Igor Mardare. Cooperativa de producţie iniţial arenda peste 600 ha de terenuri din câteva localităţi, pe care cultiva cereale, floarea soarelui, rapiţă ş.a. culturi. La sfârşitul anului 2010 cooperativa a reziliat contractele de arendă cu ţăranii din Trifeşti. Potrivit datelor oficiale, în 2011 cooperativa a recoltat cerealele semănate pe suprafeţele de la Trifeşti şi a mai cultivat 240 ha la Gordineşti şi Tarasova, iar în 2012 a rămas numai cu 30 ha la Meşeni, pe care a cultivat porumb şi floarea soarelui.

Nici pomină de brutărie

Nici la Trifeşti, nici la Tarasova, nici la Meşeni, după cum au confirmat primarii acestor localităţi, cooperativa “Izvoarele Trifeşti” nu a avut întreprindere de producere a produselor de panificaţie. Locuitorul s. Trifeşti, Leonid Merla, a început în 2009 construcţia unei brutării, care aşa şi nu a fost finisată şi nu a lucrat niciodată. În ianuarie 2013 Nicolae Mardari, conducătorul oficial al cooperativei, explica pentru Procuratura Rezina că în 2011 “Izvoarele Trifeşti” ar fi construit (fără a preciza locul concret de amplasare), o brutărie cu capacitatea de 600 de pâini pe zi. Deoarece nu dispuneau de materie primă pentru producerea pâinii s-au adresat la Guvern, care a susţinut cererea. Grâul primit în noiembrie 2011 a fost măcinat şi în ianuarie 2012 au început să coacă pâine. Dar producţia nu era solicitată şi brutăria a fost lichidată, iar făina au vândut-o la piaţă cu preţul de 4,5 lei/kg, afirma Nicolae Mardari. În septembrie 2012 Guvernul modifică Hotărârea nr. 829, prelungind cu un an termenul de restituire de către cooperativa “Izvoarele Trifeşti” a celor 400 tone de grâu alimentar. Vestea aceasta a trezit în teritoriu diverse zvonuri şi suspiciuni.

“Făina am vândut-o.., documentele le-am pierdut”

Hotărârea nr. 829 a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al RM la 18 noiembrie 2011. În aceeaşi zi Agenţia Rezerve Materiale, în persoana directorului V.Pântea a încheiat contractul nr. 94 cu Nicolae Mardari, conducătorul cooperativei şi a eliberat acesteia 400 tone de grâu alimentar. Contrar Regulamentului cu privire la rezervele cerealiere de Stat, aprobat de Guvern în februarie 2009, factorii de decizie de la Agenţia Rezerve Materiale şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la momentul încheierii contractului nu au verificat potenţialul economic al CP “Izvoarele Trifeşti” şi nici valoarea reală a bunului gajat de GŢ ”Mardare Igor Mihai” pentru grâul primit (sistemul de irigare de la Tarasova). În caz contrar trebuiau să-şi dea seama că “Izvoarele Trifeşti” nu avea dreptul să primească acest ajutor şi nu dispunea de posibilităţi de a-l restitui, ceea ce s-a şi întâmplat.

Apropo, după cum a stabilit Procuratura Rezina, documentele justificative care au servit drept bază pentru încheierea contractului au ajuns la Agenţie, prin fax, la 23 noiembrie 2011, adică după ce documentul fusese deja semnat. Procuratura a iniţiat în februarie 2013 un control tematic la CP ”Izvoarele Trifeşti” privind legalitatea operaţiunilor economico-financiare şi modul de utilizare a grâului primit din rezervele statului. Dar multe n-a putut afla pentru că Nicolae Mardari a declarat că documentele de evidenţă contabilă …au fost pierdute.

Guvernul a prelungit termenul de restituire a grâului de către CP “Izvoarele Trifeşti” până la 1 septembrie 2013. Greu de crezut că gospodăria va fi în stare să-şi onoreze obligaţiunile. Pentru aceasta de pe fiecare din cele 30 ha pe care cooperativa le mai deţine în s. Meşeni ar trebui să strângă cel puţin câte 14 tone de boabe, lucru absolut ireal.

Procuratura Rezina a intentat o cauză penală pe cazul dat conform componentelor infracţiunilor prevăzute de art. 335 alin. 1 şi 328 alin. 3 lit. b) Cod Penal, care a fost expediată pentru investigare Centrului Naţional Anticorupţie.

Ministerul refuză să ne dea mai multă informaţie

Ministrul agriculturii şi alimentaţiei Vasile Bumacov, care face parte din echipa PLDM, ne-a declarat că aceasta este o procedură normală prin care se reînnoiesc rezervele de grâu ale statului. Adică, unii agenţi economici, selectaţi de o comisie raională, apoi de una ministerială, primesc anumite cantităţi de grâu din Rezerva de Stat, apoi o reîntorc din roada nouă anul următor sau cum este stabilit în contractul încheiat cu Agenţia Rezerve Materiale. Ministrul nu şi-a amintit de CP “Izvoarele Trifeşti”, spunând că în fiecare an mai mulţi agenţi economici beneficiază de grâu din rezervele statului. Oficialul a negat că agentul economic ar fi obţinut grâul pentru că fondatorii acestuia ar fi fost apropiaţi formaţiunii politice din care face parte. Am solicitat ulterior prin demers oficial de la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei informaţia despre toţi agenţii economici care au primit în ultimii ani grâu din rezervele statului. Ministerul a refuzat să ne dea informaţia, sugerându-ne să cerem datele care ne interesează de la Agenţia Rezerve Materiale.

La Agenţie ni s-a spus că lista este publică, la fel ca şi hotărârile de Guvern prin care se dispune eliberarea grâului. Directorul Agenţiei, Vasile Pântea, ne-a declarat că agenţii economici sunt selectaţi de către o comisie de la Ministerul Agriculturii şi că agenţia nu face decât să îndeplinească documentele oficiale. Totuşi, Vasile Pântea a recunoscut că unii agenţi economici nu sunt disciplinaţi şi nu întorc grâul în termenii prevăzuţi de contract. Aceştia sunt penalizaţi, ne spune directorul Agenţiei. În primele 20 de zile de întârziere ei achită penalităţi de 1,5%, pentru fiecare zi, din valoarea grâului, după care câte 1% din costuri pentru fiecare zi de întârziere. Cei care nu achită penalităţile şi nu se grăbesc să întoarcă grâul sunt acţionaţi în judecată, spune Vasile Pântea, precizând că la moment Agenţia are mai multe procese de judecată cu agenţii economici iresponsabili.

Vasile Pântea cunoaşte şi istoria cu CP “Izvoarele Trifeşti”, dar spune că în cazul acestui agent economic nu există deocamdată probleme, deoarece, prin hotărâre de Guvern, i s-a prelungit termenul de restituire a cantităţii de grâu până la 1 septembrie 2013.

Tutor Iaşcenco, Cornelia Cozonac

Investigaţia a fost realizată în colaborare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice