Genţiana Şerbu: „Suntem atât de aproape şi totuşi atât de departe”

Genţiana Şerbu activează în funcţia de Consul General al României la Cahul din anul 2010. În aceşti doi ani a reuşit să creeze un liant trainic intre autorităţile din zona sudică a Republicii Moldova şi ţara pe care o reprezintă. Raioanele sudice i-au simţit prezenţa îndeosebi prin intermediul activităţilor sociale şi culturale. Actele de caritate reprezintă pentru Excelenţa Sa o preocupare aparte, ale căror rezultate finale duc la îmbunătăţirea vieţii multor categorii dezavantajate, inclusiv a copiilor din familii socialmente vulnerabile.

GentianaSerbu_2788_10

– Excelenţa Voastră, pe 1 decembrie toată suflarea românească va sărbători Ziua Naţională a României. Cu ce mesaj veniţi în faţa basarabenilor, în faţa cititorilor „Gazetei de Sud”, care simt româneşte?

– Aş începe prin a adresa mulţumiri, în primul rând pentru căldura cu care suntem primiţi pretutindeni, chiar şi acolo unde oamenii ne cunosc mai puţin. În urma unor relaţii bazate pe respect, cred că reuşim să depăşim lipsa de cunoaştere, căci aceasta este de fapt problema. Îmi doresc să continuăm stabilirea unor relaţii bazate pe încredere şi să ne îndrăgim încet, încet. Mai este de muncă puţin la capitolul relaţii, avem puţine locuri unde nu am ajuns în teritoriul acoperit de Consulat. Cu ocazia aceleiaşi sărbători, am mai spus şi anul trecut că suntem atât de aproape şi totuşi atât de departe. Totodată, cred că împreună putem construi lucruri frumoase care să dureze în timp şi în care să credem, ambele părţi.

– În viziunea Excelenţei Voastre, la ce nivel se află în prezent relaţiile dintre Republica Moldova şi România, în comparaţie cu cinci ani în urmă?

– Cred că sunt foarte multe prejudecăţi … încă. Şi nu joacă în favoarea noastră. Din perspectiva mea, problema cea mai mare rămâne lipsa de cunoaştere. La asta m-am referit şi în mesajul de mai sus. Tind să cred că în ultimii cinci ani ne-am cunoscut mai bine. Dacă ne raportăm la cifre, este o analiză rece care nu este relevantă întotdeauna. O relaţie bilaterală nu constă numai în schimburi economice, acestea desigur sunt foarte importante şi pot schimba foarte multe lucruri, dar nu e ceea ce ne dorim noi. Noi ne dorim o relaţie mai complexă şi cum am mai spus, durabilă, asemeni unei case care se aşează pe o temelie sănătoasă.

– Consulatul de la Cahul acoperă nevoile multor cetăţeni din zona de sud a Republicii Moldova. Tot mai mulţi basarabeni încearcă să-şi redobândească cetăţenia sau solicită viză pentru România. Care sunt problemele cu care se confruntă Consulatul în prezent?

– Nu prea ne lovim de probleme deosebite. Colaborăm foarte bine cu autorităţile locale şi cu forţele de ordine, pe această cale chiar le mulţumesc pentru colaborarea extraordinară. Pentru a înlesni accesul populaţiei la serviciile noastre, ne propunem să deschidem curând un call center, asemănător celui de la Chişinău, pentru ca oamenii să se poată programa prin telefon. La acest proiect încă se lucrează. Se mai întâmplă uneori ca unor oameni să nu le placă ce li s-a spus la ghişeu de către un funcţionar consular. Pentru aceste probleme, dar şi pentru consultaţii de orice natură pot cere audienţă la Consul, în fiecare zi de luni până vineri de la ora 11:00. Facem tot posibilul să ajutăm şi să venim în întâmpinarea cetăţenilor.

– Nu constituie un secret faptul că mulţi cetăţeni care solicită redobândirea cetăţeniei nu o fac exclusiv din motive pur patriotice, ci mai mult din motive economice. Cum priviţi această realitate?

– Noi nu judecăm astfel, noi suntem o interfaţă. Din punct de vedere al redobândirii cetăţeniei, Consulatul General pur şi simplu preia documentele, verificăm dacă dosarul este corect şi îl trimitem la Bucureşti. Noi nu judecăm dosare, cu atât mai puţin oameni. Pe noi ne interesează ca atunci când vine la Consulat omul să fie capabil să înţeleagă ce-i spunem, iar când depune jurământul trebuie să rostească acel jurământ de credinţă. Odată ce nu-l poate spune, nu îndeplineşte procedura legală de redobândire a cetăţeniei române. În cazul dat, nu i se poate acorda cetăţenia. Au fost şi astfel de cazuri.

– Instituţia consulară de la Cahul desfăşoară multe acţiuni în vederea stabilirii şi dezvoltării legăturilor economice dintre oamenii de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului. Aţi intermediat multe dintre aceste raporturi. Care sunt urmările acestor interacţiuni?

– La Cahul, am organizat trei forumuri economice, dintre care două agricole. Spre exemplu, în urma forumului agricol din acest an, la începutul lunii noiembrie, a avut loc la Bucureşti, în cadrul INDAGRA 2012, o întâlnire între 37 de fermierii din Republica Moldova, din raioanele de sud, şi posibili furnizori de material semincer şi produse agrochimice din România. Întrunirea a fost organizată de Daniel Botănoiu, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România. Fermierii au putut discuta cu directorul Institutului de Cercetări Fundulea şi cu mulţi alţi specialişti români, venind cu probleme şi propuneri concrete. Din ce am observat în cadrul forumurilor, la ora actuală în sudul Republicii Moldova, fermierii nu prea sunt organizaţi, nu discută între ei. În acest caz este greu să te reprezinţi chiar şi în faţa autorităţilor proprii. Aici trebuie lucrat mai mult, oamenii trebuie să fie convinşi că este nevoie să se asocieze pentru a avea un cuvânt de spus în faţa eventualilor parteneri. Nouă nu ne rămâne decât să încurajăm aceste relaţii. În 2013, la sfârşitul lunii mai, vom avea un nou forum economic.

– Extensiunea de la Cahul a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi reprezintă de fapt o punte între România şi Republica Moldova. Ce însemnătate are redeschiderea extensiunii?

– Aţi definit această relaţie foarte bine, este un pod care permite tinerilor să beneficieze de o educaţie la nivel european. Este un pas bun în primul rând pentru Republica Moldova, o oportunitate. Eu zic că nu poate fi decât în beneficiul comunităţii, mai ales că tinerii rămân acasă şi beneficiază şi de bursă. Însă relaţia nu se limitează doar la atât, studenţii merg la Galaţi pentru a face practică, schimb de experienţă, laboratoare. Studenţii de la Cahul au astfel acces la un întreg complex de facilităţi educaţionale. Acordăm vize foarte des în acest sens. Cahulul este un loc unde profesorii români vor să vină.

– Consulatul General al României de la Cahul organizează periodic diverse acţiuni cultural–sociale. Ne puteţi dezvălui ce evenimente plănuiţi în acest sens?

– Chiar în marja recepţiei în cinstea Zilei Naţionale a României avem planificate două evenimente culturale. Pe 30 noiembrie, va avea loc la Cahul inaugurarea expoziţiei „Basarabia 1912–1947. Oameni, locuri, frontiere”, iar imediat după inaugurarea expoziţiei, vom avea un seminar dedicate celor 150 de ani de instituţionalizare a diplomaţiei române. Ulterior, vom desfăşura cea de-a treia campania „Săniuţele Speranţei”. În primele două am reuşit să ajutăm 600 de copii din raioanele de sud să meargă la şcoală oferindu-le îmbrăcăminte şi încălţâminte pentru sezonul rece. Sper ca anul acesta să ajutăm şi mai mulţi cu sprijinul sponsorilor.

– Având în vedere faptul că sunteţi o femeie activă social şi politic, ce diferenţe consideraţi că face o femeie într-o funcţie publică?

– Vă spun sincer, eu nu sunt o feministă convinsă. Cred că fiecare trebuie să demonstreze că poate să lase ceva solid în urmă, indiferent că este femeie sau bărbat. Faptul că sunt femeie nu văd să fi adus ceva în plus faţă de un diplomat român care să fie serios şi să vrea să-şi facă treaba ca la carte. Consider că nu trebuie să tot atragem atenţia asupra acestui lucru: „E femeie, a făcut!”. Tot ce am făcut, am făcut fiindcă am o pregătire profesională, experienţă şi am ajuns la un nivel la care pot să fac. Funcţia pe care o am îmi permite să fac. Am ocazia să demonstrez că suntem serioşi şi nu vreau s-o ratez.

– Doamnă Consul General, ar mai fi ceva de adăugat pentru cititorii nostri?

– Aş dori să menţionez că, la 9 decembrie 2012, vor avea loc alegeri parlamentare. Pentru sudul Republicii Moldova, Consulatul General al României la Cahul va organiza 3 secţii de votare la Cahul, Cantemir şi Cimişlia, unde orice cetăţean român cu domiciliul în Republica Moldova îşi va putea exercita dreptul de vot.

– Vă mulţumesc pentru interviu.