Familia, o verigă slabă în parteneriatul educaţional

Direcţia raională de învăţământ, tineret şi sport Cimişlia, în colaborare cu factorii de decizie şcolari, a organizat o masă rotundă cu genericul „Parteneriatul educaţional, fundamentul unei societăţi prospere”.

parteneriat2_2364_10

Scopul dezbaterilor a constituit instituirea unor acorduri de colaborare mai strânsă între toate structurile educative şi atragerea a cât mai multor părinţi şi tutori, prin şcolarizarea şi implicarea plenară a acestora, în procesul anevoios de educare a tinerei generaţii.

Deşi pentru realizarea acestui obiectiv se lucrează pe parcursul a mai multor ani, parteneriatul educaţional mai rămâne a fi o problemă. Şi aceasta deoarece nu toţi agenţii educaţionali se implică suficient de activ şi colaborează eficient între ei, au trebuit să facă o constatare tristă chiar din start majoritatea participanţilor la activitatea desfăşurată în incinta liceului teoretic „Mihai Eminescu”. Printre aceştia s-au aflat directori adjuncţi şi bibliotecari din cadrul instituţiilor şcolare ale raionului.

„Scopul unei şcoli este creşterea şi educarea unui copil activ, sănătos, tolerant, patriot, gata să soluţioneze problemele cu care se confruntă în societate”, a declarat Iuliana Gâscă, director pentru educaţie al instituţiei-gazdă. Totodată, s-a menţionat că numărul familiilor plecate peste hotare şi al copiilor abandonaţi social creşte, şcoala fiind unicul pilon, pentru moment, care ar putea contribui la socializarea, educarea acestor copii. De asemenea, un alt motiv invocat de managerii şcolari drept cauză a eşecurilor şi scăpărilor lor a fost şi acela că prea puţini părinţi se implică în procesul de educaţie a copiilor şi prea mulţi dintre ei se dovedesc a fi, din diferite motive, incapabili de a soluţiona problemele cu care se confruntă odraslele lor, în funcţie de particularităţile de vârstă.

Constatând, în urma unui sondaj, că familia este foarte departe de şcoală şi încercând să găsească cheia unui parteneriat educaţional viabil, Iuliana Gâscă a specificat că, în timp ce ceilalţi actori — şcoala, spitalul, asistenţa socială, poliţia, administraţia publică locală, Centrul de creaţie, Centrul de sănătate prietenos tinerilor „Tineri pentru Tineri”, instituţiile culturale şi, nu în ultimul rând, biserica, îşi dau mâna la diminuarea abandonului şcolar, a infracţiunilor juvenile, sarcinilor timpurii şi bolilor sexual-transmisibile, precum şi a altor probleme legate de sănătatea copiilor, tot mai mulţi părinţi rămân indiferenţi.

„Da, migraţiunea, în cazul dat, este o problemă, dar există şi o altă latură a problemei, la fel de gravă: cea care arată că, adesea, copiii sunt lăsaţi de părinţii care pleacă la munci în străinătate fie de unii singuri, fie cu persoane care nu sunt gata să se ocupe de educaţia lor. Şi în afară de valorile materiale, nici părinţii, nici tutorii, nu le oferă nimic”, a remarcat moderatoarea.

De fapt, concluzia la care s-a ajuns în cadrul mesei rotunde a fost aceea că procesul pedagogizării, în cadrul căruia rolul primordial îl are şcoala, trebuie să înceapă de la părinţi. Aceştia trebuie să înţeleagă că a iubi copilul nu se reduce doar la posibilitatea de a-i oferi, cu orice preţ, cât mai multe bunuri materiale. Tocmai pentru că unii părinţi văd astfel lucrurile, golurile pe care încearcă să le suplinească şcoala în educaţia copiilor, în loc să se micşoreze, devin din ce în ce mai mari.

Punând în discuţie necesitatea instituirii unor acorduri de parteneriat între toate structurile educative, astfel încât acestea să poată lucra eficient şi să ofere la momentul oportun serviciile necesare de calitate, directorii educativi au identificat, totodată, metodele pe care urmează să le aplice în procesul de pedagogizare a părinţilor. Şi anume: să desfăşoare cât mai multe şedinţe cu părinţii, implicându-i nu doar în colectarea mijloacelor financiare, ci şi în luarea deciziilor, şedinţe cu participarea specialiştilor (a psihologului, asistentei medicale, inspectorului pentru minori), discuţii individuale, ateliere de lucru părinţi-copii-profesori, sondaje, concursuri, lecturi etc.