Noi impulsuri în ramura construcţiilor

Una din cele mai vechi şi mai nobile ocupaţii ale omului pe Pământ este cea de-a construi – locuinţe, drumuri, întreprinderi, localităţi – activitate care treptat generează tot noi şi noi dificultăţi, probleme şi acestea necesită soluţionări concrete, prompte, exacte.

Santier-constructii2[1]_144F1AD5067F4C1B99721FB40145BE08_2349_10

Ghidat de această idee de depăşire a impactului din domeniul construcţiilor şi la solicitarea mai multor agenţi economici din ramura dată, Consiliul raional Hânceşti împreună cu Direcţia economie şi cooperare transfrontalieră au convocat, la 29 februarie, o şedinţă de lucru la care au fost invitate mai multe persoane responsabile şi capabile să propună soluţii la diferite niveluri.

Este vorba de viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Anatol Zolotcov, de şeful Inspecţiei de stat în construcţii, Vasile Radu, de preşedintele Federaţiei Patronale a Constructorilor, Drumarilor şi a Producătorilor de materiale de construcţie “Condrumat”, Pavel Caba, precum şi de şefii serviciilor desconcentrate în teritoriu: dl A. Loghin de la Inspectoratul Fiscal de Stat, V. Cibotaru de la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dl V. Ciolacu de la Inspectoratul Teritorial pentru Protecţia Muncii, dna T. Cojocaru de la Camera de Comerţ şi Industrie, dna V. Braga de la Direcţia generală finanţe, dl V. Blişceac, inspector de stat în construcţii, dna E. Moraru, arhitect-şef al raionului, apoi aparatul preşedintelui raionului, agenţi economici şi primari din localităţile raionului.

Preşedintele raionului, Grigore Cobzac, a subliniat că, chiar dacă în construcţii concurenţa e acerbă şi dificultăţile sunt inevitabile, câmpul de angajare în muncă este foarte vast. „În acest an, vom avea un volum mare de lucru, numai bugetul raional distribuie 17 milioane de lei pentru construcţii, cu toate că pentru moment raionul dispune de doar 4,3 milioane de lei. Rămânem optimişti că vom obţine investiţii străine şi de la Guvern pentru mai multe proiecte şi, în primul rând, pentru construirea apeductului de la Prut. Prin licitaţie vor fi distribuiţi banii pentru construirea drumului de la Bujor, a digului de la Nemţeni, a obiectivelor nefinalizate din zona inundată. Pentru alte obiective, guvernul alocă raionului 174 de milioane de lei. E nevoie doar de o mare capacitate de absorbţie a acestor fonduri de către agenţii economici în domeniu. Spre regret, sunt cazuri când unele proiecte eşuează din variate motive sau rămân suspendate din cauza deturnării fondurilor. Şi cerinţele în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor sunt tot mai drastice. Soluţia ar fi următoarea: agenţii economici să fie mai receptivi la apelurile administraţiei publice locale, încât să existe o corelaţie perfectă între aceste componente importante pe calea rezolvării problemelor din domeniu”, a mai menţionat dl G. Cobzac.

Vasile Radu a vorbit despre încălcările care se comit adeseori cu consimţământul tacit al persoanelor sus-puse şi a specificat faptul că adeseori unele firme de construcţie, participând la licitaţie pentru obţinerea unui obiectiv, reduc preţul devizului de cheltuieli până la cote nejustificate, apoi efectuează lucrări superficiale, de proastă calitate şi nici un organ abilitat nu le trage la răspundere. Altă abatere de la lege se referă la protecţionism şi e vorba de întreprinderi care apar ca ciupercile după ploaie, câştigă licitaţii, câte şapte–opt la rând prin reduceri neacoperite de preţuri, încasează banii, încep lucrul şi apoi dispar. De aceea, a spus dl V. Radu, baza normativă pentru construcţii din raion ar trebui să fie subordonată administraţiei locale şi nu celei republicane.

Viceministrul A. Zolotcov, răspunzând la întrebările agenţilor economici, a spus că în R. Moldova activează 3500 de organizaţii în domeniul construcţiilor, 1500 care dobândesc şi produc materiale de construcţii, 600 instituţii de proiectare, 96 de laboratoare în domeniu, iar din cele 3500 de organizaţii doar 500 prezintă dări de seamă reale. Putem să ne imaginăm pierderile.

Comparativ cu anul 2010, în 2011, investiţiile în construcţii au crescut cu 8,7%, au fost construite peste 4000 de apartamente, 1900 de case de locuit şi alte obiective, care dovedesc faptul că în ţara noastră, în pofida unor discrepanţe dintre lege şi realitate, industria construcţiilor este una prosperă. Administraţia locală e chemată să atragă investitori elaborând proiecte de parteneriat.

E stânjenitor fenomenul care capătă amploare şi constă în faptul că apar construcţii neautorizate, dar administraţia publică nu a demolat încă nici una. Se va elabora o lege în acest sens. Viceministrul a mai constatat că în multe localităţi din republică în iarna aceasta au îngheţat apeductele, care sunt instalate la 0,7-0,9 metri adâncime de la suprafaţa solului, dar se prevede ca acestea să fie la 1,2-1,3 metri adâncime. De asemenea, va fi creat un centru de stabilire a preţurilor la materialele de construcţie si o cameră care va publica periodic aceste preţuri.

O problemă importantă a fost propusă spre soluţionare de către Pavel Caba: agenţii economici sunt între ei concurenţi, dar nu duşmani şi atunci când e vorba de construcţii de calitate, de drumuri europene, ei trebuie să-şi unească eforturile în vederea absorbirii investiţiilor străine şi naţionale. Pavel Caba a îndemnat agenţii economici să adere la patronate, care ar reglementa şi preţurile, şi lucrările, şi licitaţiile, şi salariile angajaţilor, şi impozitarea acestora. El le-a dat asigurări agenţilor economici că legea pe care o promovează va fi adoptată. E vorba despre legea cu privire la întemeierea Casei sociale a constructorilor, un fond care ar proteja starea materială a angajaţilor la construcţii, mai ales în sezonul de iarnă şi în perioadele de recesiune.